Protestele suedezilor împotriva supermarketurilor din cauza prețurilor alimentelor „fără limite”
Săptămâna trecută, după ce luna februarie a înregistrat cea mai mare creștere a prețurilor la alimente din ultimii doi ani, mii de suedezi au decis să își exprime nemulțumirea boicotând cele mai mari supermarketuri timp de șapte zile, începând de luni. Mișcarea, sprijinită de postări virale pe TikTok și Instagram, a devenit un subiect de discuție național și un punct fierbinte politic.
Conform unor estimări, costul anual de a hrăni o familie în Suedia a crescut cu până la 30.000 de coroane (peste 13 mii RON) din ianuarie 2022. Un pachet de cafea este așteptat să atingă în curând pragul simbolic de 100 de coroane (45,51 RON), ceea ce reprezintă o creștere de peste un sfert față de începutul anului trecut, conform agenției guvernamentale Statistics Sweden.
Inițiativa „Bojkotta vecka 12” (Boicotul săptămânii 12), numită astfel deoarece are loc în săptămâna a 12-a a anului, a cerut consumatorilor să înceteze să mai cumpere de la marile lanțuri alimentare, inclusiv Lidl, Hemköp, Ica, Coop și Willys, pentru a protesta împotriva creșterii prețurilor. Protestatarii pun creșterea prețurilor pe seama unui „oligopol” al supermarketurilor și producătorilor mari, care prioritizează profitul în detrimentul clienților, și a lipsei de concurență între companii. Pe de altă parte, supermarketurile dau vina pe factori extinși, inclusiv războaie, geopolitică, prețurile la materii prime, recolte și criza climatică.
Filippa Lind, o figură importantă a campaniei, a declarat că face acest lucru atât ca persoană afectată de „prețurile exagerat de mari”, cât și ca „un act de solidaritate pentru ceilalți.” Cerând intervenția guvernului, ea a afirmat că „politicienii trebuie să intervină și să destructureze acest oligopol care cauzează prețurile mari din cauza lipsei de concurență între companiile alimentare.” Protestul va continua cu un boicot de trei săptămâni al lanțului Ica, care deține aproximativ o treime din cota de piață, și al producătorului de lactate Arla, iar ulterior vor adăuga mai multe companii pe lista de boicot.
În parlament, purtătorul de cuvânt al social-democraților pe probleme economice, Mikael Damberg, a acuzat coaliția guvernamentală condusă de Partidul Moderat de lipsă de acțiune, afirmând că familiile obișnuite își golesc conturile de economii și împrumută bani pentru a face față vieții de zi cu zi. Ministrul finanțelor, Elisabeth Svantesson, a recunoscut că prețurile la alimente rămân ridicate, în ciuda scăderii inflației. „Este important să sprijinim pe cei care se confruntă cu dificultăți,” a spus ea.
Ministrul pentru afaceri rurale, Peter Kullgren, a declarat că majorările de prețuri au fost cauzate în mare parte de factori internaționali, dar a subliniat că este necesară o mai bună concurență în comerț. El a adăugat că abordarea acestei probleme și asigurarea stabilizării prețurilor reprezintă o „prioritate de top” pentru guvern.
Reprezentanții supermarketurilor au menționat că boicoturile ar putea avea „efectul opus” celui intenționat. Lanțul Coop a raportat o „scădere ușoară” a numărului de clienți săptămâna trecută, iar purtătoarea de cuvânt a Ica, Jenny Gerdes, a spus că unele magazine au văzut un „anumit impact” al boicotului, inclusiv o creștere a risipei alimentare. „A devenit mai scump să cultivi, să produci, să ambalezi și să transporți alimente, dar și să operezi un magazin,” a adăugat ea.
