Rusia solicită influența Statelor Unite pentru reluarea gazoductelor Nord Stream 1 și 2
Rusia și Statele Unite poartă discuții sobre gazoductele Nord Stream 1 și 2, care leagă Germania de Rusia prin Marea Baltică, dar au fost scoase din funcțiune în urma unui sabotaj în anul 2022, după începerea războiului din Ucraina. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat că va fi interesant de văzut „dacă americanii își vor folosi influența asupra Europei pentru a o determina să înceteze refuzarea gazului rusesc”.
Lavrov nu a detaliat subiectul, dar declarația sa confirmă relatări anterioare despre posibila includere a gazoductului Nord Stream 2, din care un tronson este în continuare utilizabil, într-un acord ruso-american privind încheierea războiului ruso-ucrainean. Această înțelegere ar putea include și implicarea unor investitori americani în proiectul Nord Stream.
Conform lui Lavrov, gazul rusesc este refuzat în Uniunea Europeană din motive politice, ceea ce a forțat industria Germaniei să plătească prețuri mai mari pentru energie, afectând competitivitatea acesteia și conducând la intrarea Germaniei în recesiune. Politicieni germani și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au afirmat că nu vor repune în funcțiune Nord Stream pentru nimic în lume. Lavrov a comentat: „Acești oameni fie sunt nebuni, fie sunt sinucigași”.
În septembrie 2022, o explozie subacvatică a avariat una dintre cele două conducte ale gazoductului Nord Stream 2, care până atunci nu fusese folosit. Alte explozii, provocate în același timp, au avariat ambele conducte ale gazoductului Nord Stream 1, prin care Germania importa gaz rusesc din anul 2011. Sabotajul rămâne neelucidat, iar presa germană a relatat despre o posibilă implicare ucraineană, deși Kievul neagă aceste acuzații.
Germania a emis un mandat de arestare pe numele unui instructor de scufundări ucrainean, suspectat că ar fi făcut parte dintr-o echipă de scafandri care au amplasat dispozitive explozive pe conductele submarine, însă acesta nu a putut fi audiat din cauza că se află în Ucraina. Informații scurse în mediul online și preluate de cotidianul Washington Post sugerează că SUA ar fi avut informații despre un plan ucrainean de atac asupra Nord Stream cu trei luni înainte de sabotaj.
O altă teorie, vehiculată de jurnalistul american de investigație Seymour Hersh, sugerează că scafandri ai US Navy, ajutați de Norvegia, ar fi plantat dispozitive explozive pe conducte în luna iunie 2022 și le-ar fi declanșat trei luni mai târziu, acuzații negată de administrația americană a președintelui Joe Biden.
Deși un tronson al Nord Stream 2 mai poate fi utilizat, iar Rusia a propus Germaniei să-i livreze gaz prin acesta, Berlinul a refuzat, invocând invazia rusă în Ucraina și noua politică a UE de reducere a importurilor de gaze naturale rusești, înlocuite parțial de gazele naturale lichefiate (GNL) importate din SUA. Aceste gaze, aduse cu nave transportatoare, sunt însă mai costisitoare decât cele transportate prin conductele existente.
