Volodimir Zelenski își croiește drumul spre alegeri
Guvernul de la Kiev ia în calcul posibilitatea unui acord de încetare a focului în războiul cu Rusia, în perioada Paștelui, condiționat de organizarea de alegeri în Ucraina în această vară. Volodimir Zelenski ar dori să profite de creșterea în sondaje pentru a obține un al doilea mandat, în special după cearta cu Donald Trump din Biroul Oval. Deși organizarea alegerilor este complicată din cauza legii marțiale, se fac planuri pentru ca scrutinul să aibă loc în vară.
La Kiev, Zelenski se confruntă cu presiuni intense din partea liderilor internaționali, inclusiv Vladimir Putin și Donald Trump, care i-au pus la îndoială legitimitatea. Ambii lideri par să fi fost iritați de încăpățânarea lui Zelenski și l-au împins să organizeze alegeri în mijlocul războiului, crezând că alegătorii ucraineni îi vor face favoarea de a-l destitui. În urmă cu două luni, Zelenski era categoric împotriva organizării unui scrutin, dar tratamentul pe care l-a primit de la Trump i-a îmbunătățit ratingul și i-a schimbat calculele.
Se fac pregătiri pentru ca Zelenski să se prezinte în fața electoratului pentru a doua oară, iar alegerile ar putea avea loc foarte curând. Surse guvernamentale afirmă că Zelenski a convocat o reuniune săptămâna trecută pentru a-și însărcina echipa cu organizarea unui vot după o încetare completă a focului, pe care americanii cred că o pot impune până la sfârșitul lunii aprilie. Prima confirmare a unui astfel de armistițiu ar putea surveni în perioada premergătoare sau în data de 5 mai, termenul limită pentru un vot parlamentar de prelungire a legii marțiale, care expiră pe 8 mai.
Anularea legii marțiale este o primă etapă necesară pentru a începe procesul electoral. Deși sursele diferă cu privire la calendarul exact, majoritatea indică spre o țintă de vară pentru alegeri. Legea ucraineană prevede cel puțin 60 de zile pentru campania electorală, ceea ce ar însemna că alegerile ar putea avea loc cel mai devreme la începutul lunii iulie. Unele surse sugerează că este nevoie de trei luni pentru campania electorală, în contextul reconstituirii listelor electorale în mijlocul războiului.
Petro Poroșenko, liderul celui mai mare partid de opoziție, preconizează că alegerile ar putea avea loc „oricând, din august până în octombrie”. El argumentează că campania a început deja cu decizia controversată a lui Zelenski de a-l pune sub sancțiuni în februarie, măsură legată de un proces pentru trădare. Poroșenko consideră că sancțiunile ar fi menite să excludă candidatura sa și să avertizeze un alt rival potențial, Valeri Zalujnîi.
Unele surse guvernamentale consideră că Poroșenko „își supraestimează și își subestimează importanța”. Deși fostul președinte nu reprezintă o amenințare serioasă, aversiunea lui Zelenski față de Poroșenko a accelerat decizia privind sancțiunile. Se estimează că Zelenski va încerca să surprindă rivalii cu alegerile din iulie, sperând că un calendar scurt îi va permite să candideze fără opoziție.
Liderii opoziției susțin că un vot rapid este imposibil, invocând obstacole logistice. Obținerea unei încetări a focului viabile ar fi dificilă, iar găsirea unei soluții pentru votul milioanelor de alegători aflați în străinătate sau în regiunile ocupate ar fi și mai complicată. O posibilă soluție ar fi utilizarea aplicației Diia, dar aceasta ar ridica probleme de transparență. Modificarea constituției ar necesita o majoritate de două treimi în parlament, ceea ce ar putea fi o provocare în contextul opoziției față de votul în timp de război.
Publicația britanică The Economist sugerează că Vladimir Putin și Donald Trump ar putea să nu mai dorească acum alegeri rapide, având în vedere că inițial au cerut un scrutin, crezând că va duce la îndepărtarea lui Zelenski. În acest context, Putin ar putea deține atuuri semnificative, iar organizarea votului ar putea fi afectată de situația de pe teren. Un ofițer de informații prezice că instabilitatea internă va fi un risc mai mare pentru Ucraina în 2025 decât luptele de pe front, sugerând că o campanie electorală ar putea permite Rusiei să își intensifice campania de influență.
Indiferent de cine va fi următorul președinte al Ucrainei, provocările vor fi semnificative, iar diplomația precipitată ar putea duce la un acord de pace nefavorabil. Unii ucraineni ar putea solicita un guvern mai dur, mai militarist, iar Zelenski depinde prea mult de aprobarea populară pentru a deveni vreodată un adevărat dictator.
