Zelenski își exprimă dezamăgirea față de răspunsul Ambasadei Americane după atacul din Krivoi Rog
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a criticat reacția „slabă” a ambasadei SUA în Ucraina la atacul mortal din Krivoi Rog, în care au fost ucise cel puțin 18 persoane, inclusiv minori. Zelenski a subliniat că ambasada s-a temut să declare că racheta care a provocat atacul a venit din Rusia.
Atacul cu rachete rusești a avut loc într-o zonă rezidențială și lângă un loc de joacă pentru copii, conform autorităților locale. Ambasadoarea SUA în Ucraina, Bridget Brink, a declarat că este „îngrozită” de acest „atac cu rachetă balistică”, însă nu a menționat sursa acestuia.
Zelenski a afirmat: „Din păcate, reacția ambasadei americane este neplăcut de uimitoare: o țară și un popor atât de puternice, și o reacție atât de slabă.” El a adăugat că le este „frică să pronunțe cuvântul «rusesc» atunci când vorbesc despre racheta care a ucis copiii.”
Deși SUA au fost principalul aliat al Ucrainei, sprijinind-o militar și financiar de la începutul invaziei ruse în februarie 2022, președintele Donald Trump a intensificat criticile la adresa lui Zelenski în ultimele luni.
Atacul din Krivoi Rog a fost deosebit de șocant din cauza vârstei fragede a victimelor, minorii având între 3 și 17 ani. Zelenski a reiterat declarația ambasadoarei SUA că acest tip de atac este „motivul pentru care războiul trebuie să se încheie.”
El a adăugat: „Da, războiul trebuie să se încheie. Dar pentru a face acest lucru, nu trebuie să ne fie teamă să spunem lucrurilor pe nume. Nu trebuie să ne fie teamă să punem presiune pe singura persoană care continuă acest război și ignoră toate propunerile lumii de a-i pune capăt.”
Ucraina acuză Rusia că se joacă cu timpul pentru a-și folosi avantajul pe linia frontului și a cuceri mai mult teritoriu. Statele Unite au propus o încetare necondiționată a focului de 30 de zile, acceptată de Kiev, dar nu și de Vladimir Putin.
După negocieri separate în Arabia Saudită, Donald Trump a obținut doar un acord pentru o încetare a focului în Marea Neagră și un moratoriu asupra loviturilor asupra infrastructurii energetice. Kievul și Moscova se acuză reciproc de încălcarea acestui moratoriu, iar aplicarea sa rămâne vagă. Kremlinul a condiționat armistițiul maritim de ridicarea sancțiunilor impuse de țările occidentale, ceea ce Europa nu pare pregătită să accepte.
