Spania solicită susținere financiară din partea Uniunii Europene
Ministrul spaniol al Economiei şi Comerţului, Carlos Cuerpo, a anunţat că va face presiuni pentru obţinerea aprobării ajutoarelor destinate industriilor afectate de taxele vamale impuse de Administraţia Trump. Miniştrii Comerţului din UE vor discuta despre produsele incluse în măsurile de retorsiune în urma tarifelor anunţate de SUA pentru importurile de oţel, aluminiu şi maşini.
Comisia Europeană a decis să impună taxe vamale pentru o varietate de produse importate din SUA, în valoare totală de până la 26 de miliarde de euro, ca represalii la tarifele impuse de SUA. O primă serie de taxe urma să intre în vigoare de la 1 aprilie, dar a fost amânată pentru a oferi o ultimă şansă negocierilor cu SUA, menite să evite un război comercial.
Cuerpo a subliniat importanţa unui răspuns la nivelul UE pentru sprijinirea firmelor şi industriilor potenţial afectate de deciziile Administraţiei Trump. Sectorul agro-alimentar din Spania, inclusiv producătorii de ulei de măsline şi vin, este preconizat a fi cel mai afectat de aceste taxe vamale. În acest context, Spania a anunţat un plan de 14,1 miliarde de euro pentru a proteja economia de impactul noilor tarife americane.
Ministrul spaniol consideră că este necesară extinderea acestui plan la nivelul UE, iar acesta va fi un punct central al solicitărilor Madridului la reuniunea de la Luxemburg. Cuerpo a subliniat că dimensiunea UE este esenţială pentru abordarea acestor probleme și că, în cazul în care UE impune taxe, veniturile generate ar putea fi utilizate pentru a sprijini industriile afectate.
Oficialul a menţionat că blocul comunitar trebuie să utilizeze toate instrumentele disponibile, inclusiv Instrumentul anti-coerciţie, care permite restricţionarea drepturilor de proprietate intelectuală. Cuerpo a afirmat că prioritatea în negocierile cu SUA ar trebui să fie protejarea industriilor europene prin orice măsură adoptată și că trebuie explorate toate opțiunile disponibile.
În acest an, Spania se aşteaptă la o creştere a PIB-ului de 2,6%, după ce anul trecut a avut o creştere de 3,2%, depăşind aşteptările.
