Iranul provoacă America: Rachete destinate forțelor sale din Irak, capabile să lovească Europa
Iranul a transferat pentru prima dată rachete cu rază lungă forțelor sale proxy din Irak, sporind amprenta militară a regimului în regiune. Această acțiune survine în contextul amenințărilor președintelui Trump de a trasa responsabilitatea pentru acțiunile milițiilor susținute de Teheran, conform raportărilor. Iranul își întărește prezența militară prin furnizarea de noi arme unor puternice miliții șiite din Irak, contrar așteptărilor legate de o posibilă retragere a sprijinului său în perspectiva negocierilor cu Statele Unite pentru programul său nuclear și de rachete.
Transferul de arme a avut loc săptămâna trecută, conform serviciilor regionale implicate în monitorizarea frontierei de 1.500 de kilometri dintre cele două țări. Este prima dată când rachetele sol-sol cu rază lungă de acțiune sunt în posesia unei miliții aliate Iranului în Irak. Livrarea a fost organizată de Forțele Aeriene ale Gărzilor Revoluționare iraniene.
Iranul se pregătește pentru primele negocieri oficiale cu Statele Unite, de la retragerea de către președintele Trump din acordul nuclear Obama în 2018. Deși Iranul a fost considerat pe scară largă ca fiind slăbit în ultimii ani, recent, surse au confirmat introducerea prin contrabandă a două tipuri de rachete, rachetele de croazieră Quds 351 și rachetele balistice Jamal 69, care pot fi utilizate de milițiile din Irak. Aceste rachete au o rază de acțiune mai mică decât noile rachete sol-sol, capabile să țintească până în Europa.
„Iranul a transferat recent rachete milițiilor șiite din Irak, inclusiv noi modele cu rază mai lungă de acțiune, care nu au fost date în trecut acestor miliții. Este o mișcare disperată a iranienilor, care riscă stabilitatea Irakului”, a declarat o sursă de informații regionale. Grupul rebel Houthi din Yemen și milițiile aliate Iranului din Irak sunt considerate ultimele forțe care luptă în numele regimului din Teheran. SUA au efectuat recent lovituri asupra țintelor houthi, inclusiv uciderea unui lider senior al serviciilor de informații.
Irakul are grupuri armate separatiste aliate cu Iranul, având o poziție ferm anti-americană, mai ales după invazia din 2003. În ianuarie anul trecut, grupul de miliție Kataib Hezbollah a ucis trei militari americani în Iordania, iar SUA au ripostat printr-o lovitură cu dronă, ucigând liderul grupului.
În ciuda acestor evoluții, oficialii și comandanții înalți irakieni au declarat că miliția susținută de Iran este „pregătită să se dezarmeze” pentru a evita un conflict cu Statele Unite. Un politician șiit apropiat guvernului irakian a menționat că grupurile intenționează să respecte apelurile SUA de a se dezarma.
Analiștii subliniază că Iranul „se luptă” pentru a-și recăpăta poziția în Orientul Mijlociu, determinându-i pe împuterniciții săi să își acopere pariurile. „Unii dintre liderii miliției au purtat discuții cu guvernul irakian despre demilitarizarea luptei lor și alăturarea la procesul politic. Cred că unii împuterniciți își pierd încrederea în Iran pentru a-i sprijini pe termen lung”, a explicat un specialist. Cu toate acestea, este logic ca Iranul să „își intensifice sprijinul pentru miliții pentru a încerca să le convingă să întrerupă discuțiile și să continue lupta”, având în vedere că continuă să beneficieze de pe urma instabilității și a oportunităților create în zonele necontrolate.
