Serviciile secrete globale în stare de vigilență din cauza lui Donald Trump
Raporturile dezastruoase dintre preşedintele SUA, Donald Trump, şi serviciile de informaţii americane afectează întreaga comunitate de spionaj mondial. În timp ce ţările occidentale îşi manifestă îngrijorarea, adversarii lor îşi freacă mâinile de bucurie. Aceasta este concluzia unei analize realizate de France Presse.
În ultimele două luni şi jumătate, Trump a concediat cadre respectate din instituţii de vârf, plasând în locul lor persoane apropiate, uneori fără competenţe reale. Printre concediaţi se numără şeful NSA (interceptări şi spionaj cibernetic) şi adjunctul său, iar noua directoare a Serviciilor Naţionale de Informaţii (DNI), Tulsi Gabbard, este deschis pro-rusă. De asemenea, şeful FBI, Kash Patel, este simpatizant al mişcării conspiraţioniste de extremă dreapta QAnon.
Trump nu a ascuns niciodată dispreţul faţă de serviciile de informaţii, iar atacurile sale recente împotriva celor care nu adoptă viziunea sa au generat îngrijorare în rândul experţilor. Dr. Christopher Nehring de la Institutul de informaţii cibernetice din Frankfurt a afirmat că „politizarea serviciilor de informaţii este foarte problematică”, adăugând că acestea vor raporta doar ceea ce liderii politici vor să audă. Michael Shurkin, fost agent CIA, a declarat că „la vârf există cel puţin o incompetenţă gravă” și a subliniat un scandal recent în care secretarul apărării, Pete Hegseth, a inclus din greşeală un jurnalist într-o discuţie despre acţiuni iminente împotriva rebelilor houthi din Yemen.
Experţii subliniază că situaţia actuală bulversează comunitatea de spionaj, iar adversarii Occidentului profită de această criză. Emerson T. Brooking, cercetător la Atlantic Council, a menţionat că „dispozitivele personale ale responsabililor de rang înalt din domeniul securităţii naţionale au devenit aproape sigur ţinta cu cea mai mare prioritate în lume”.
Personalul agenţiilor americane este copleşit, iar CIA a implementat un plan de plecări voluntare. Mat Burrows, analist la think tank-ul Stimson, a afirmat că „o mulţime de foşti responsabili ai serviciilor de informaţii furioşi şi în şomaj este exact ceea ce speră ruşii, chinezii şi alţii”.
Fragilitatea serviciilor de informaţii americane a ridicat întrebări în rândul aliaţilor SUA. Responsabili ai serviciilor de informaţii europene afirmă că contactele la nivel de şefi continuă cu o intensitate neschimbată, în timp ce Washingtonul îşi înmulţeşte mesajele de reasigurare. Cu toate acestea, discuţiile între şefii spionajului din Europa s-au intensificat, abordând teme precum respectarea „regulei terţilor” și modul de comunicare cu americanii în privinţa celor mai sensibile dosare, inclusiv Ucraina, Iran și China.
Un oficial dintr-o mică ţară europeană a transmis omologilor săi să „bazeze pe ei înşişi”, subliniind necesitatea de a păstra cât mai multe informaţii electromagnetice proprii. Această regulă este complicată pentru naţiunile cu legături strânse cu SUA, inclusiv cele patru membre ale „Five Eyes” (Canada, Marea Britanie, Australia, Noua Zeelandă).
Israelul a fost de asemenea afectat, fiind furios că scandalul Signal a dezvăluit o informaţie provenită de la o sursă israeliană din Yemen. În ceea ce priveşte Ucraina, expertul Michael Shurkin a avertizat că aceasta ar putea deveni mai precaută în a împărtăşi informaţii cu americanii.
