Răspunsurile liderilor europeni la atacul cu rachete din Sumî, soldat cu cel puțin 30 de victime
Liderii europeni au condamnat atacul cu rachete al Rusiei asupra orașului Sumî din nord-estul Ucrainei, în urma căruia au fost uciși cel puțin 32 de oameni, inclusiv doi copii, iar alți 84 au fost răniți. Rusia a lansat duminică două rachete balistice asupra orașului Sumî, în dimineața Floriilor, când mulți cetățeni sărbătoreau această zi religioasă.
Atacul a avut loc la doar două zile după ce trimisul special al SUA, Steve Witkoff, s-a întâlnit cu președintele rus Vladimir Putin la Sankt Petersburg pentru negocieri de pace.
Premierul italian Giorgia Meloni a denunțat „un atac rusesc oribil și laș”, afirmând: „În această zi sfântă a Duminicii Floriilor, un nou atac rusesc oribil și laș a avut loc la Sumî, făcând din nou victime civile nevinovate, inclusiv copii. Condamn cu fermitate această violență inacceptabilă, care contrazice orice angajament real pentru pace. Vom continua să lucrăm pentru a pune capăt acestei barbarii.”
Premierul britanic Keir Starmer s-a declarat „consternat” de atac, afirmând că acesta este „o reamintire puternică a vărsării de sânge continue comise de Putin”. El a subliniat că președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a arătat angajamentul față de pace, iar președintele rus Vladimir Putin trebuie să accepte o încetare completă și imediată a focului, fără condiții.
Cancelarul german Olaf Scholz a condamnat „atacul barbar” și a remarcat că „astfel de atacuri rusești arată ce se întâmplă cu presupusa dorință de pace a Rusiei”. El a cerut Moscovei să accepte „în sfârșit o încetare a focului cuprinzătoare”.
Președintele francez Emmanuel Macron a exprimat indignarea față de atac, afirmând că Rusia continuă războiul „fără a ține cont de viețile omenești, dreptul internațional și ofertele diplomatice ale președintelui Trump”. El a adăugat că sunt necesare măsuri puternice pentru a impune Rusiei o încetare a focului.
Șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas, a descris atacul ca fiind „sfâșietor”, menționând că cetățenii se adunaseră pentru a sărbători Floriile „doar pentru a fi întâmpinați de rachete rusești”. Ea a subliniat că atacul este un exemplu îngrozitor al intensificării atacurilor Rusiei, în contextul în care Ucraina a acceptat o încetare necondiționată a focului.
Ambasadoarea UE în Ucraina, Katarina Mathernova, a numit atacul asupra credincioșilor în timpul Floriilor o „crimă de război” și a afirmat că Europa „crește presiunea asupra Rusiei și sprijină Ucraina în toate modurile posibile.”
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a cerut mai multă apărare antiaeriană pentru Ucraina, subliniind că Rusia „trebuie trasă la răspundere” și că „nu există justificare pentru un astfel de rău.”
Prim-ministrul Estoniei, Kristen Michal, a declarat că atacul dovedește că „scopul Rusiei este ștergerea Ucrainei” și a subliniat că ajutorul pentru Ucraina nu poate fi amânat, adăugând că „fără presiune asupra Rusiei, nu va exista pace.”
