Cărțile dispar din bibliotecile britanice: influența grupurilor de presiune americane în acțiune
Bibliotecarilor din Regatul Unit li se solicită tot mai des să elimine cărți din ofertele lor, pe măsură ce influența grupurilor de presiune din SUA se răspândește rapid. Dovezi incontestabile arată o creștere a solicitărilor de a scoate cărți de pe rafturi, în special atunci când este vorba despre titluri LGBTQ+, conform unor surse din presa britanică.
Potrivit lui Louis Coiffait-Gunn, CEO al Chartered Institute of Library and Information Professionals, „situatia de aici nu este nici pe departe la fel de gravă, cenzura are loc și există câteva exemple extrem de îngrijorătoare de profesioniști din domeniul bibliotecilor care își pierd locurile de muncă și sunt hărțuiți online pentru că au apărat libertatea intelectuală în numele utilizatorilor lor”. Ed Jewell, președinte al Libraries Connected, o organizație caritabilă independentă care reprezintă bibliotecile publice din Regatul Unit, a declarat că „dovezi oferite de membrii noștri arată că solicitările de a elimina cărți sunt în creștere”. De asemenea, Asociația Bibliotecilor Școlare din Marea Britanie a raportat o „creștere a întrebărilor membrilor cu privire la cenzură” în acest an.
Majoritatea contestațiilor din Regatul Unit provin de la persoane fizice sau grupuri mici, spre deosebire de Statele Unite, unde 72% dintre cererile de cenzurare a cărților de anul trecut au fost înaintate de grupuri organizate, conform Asociației Bibliotecilor Americane. Cu toate acestea, există dovezi că activitatea grupurilor de acțiune din SUA afectează și bibliotecile din Regatul Unit. Alison Hicks, profesor asociat în biblioteci și studii de informare la London Global University, a intervievat 10 bibliotecari școlari din Marea Britanie care s-au confruntat cu provocări legate de cărți. Unul dintre respondenți a menționat că a găsit material de propagandă lăsat pe biroul său de un grup de presiune, iar altul a fost vizat direct de unul dintre aceste grupuri. Respondenții au raportat, de asemenea, hărțuiri pe rețelele sociale din partea grupurilor de presiune din SUA, în special atunci când au răspuns la oferte pentru cărți gratuite.
Jewell a declarat că „este cu siguranță posibil ca amploarea cenzurii la care asistăm în SUA să influențeze dezbaterea de aici”, deși nivelul de influență nu este încă clar. Tipurile de cărți vizate diferă; majoritatea atacurilor din Marea Britanie s-au concentrat pe materiale LGBTQ+, în timp ce în SUA atacurile au vizat și teme legate de rasă, etnie și justiție socială. Hicks a observat că aproape toate atacurile din Marea Britanie, raportate în studiul său, s-au axat pe materiale LGBTQ+, cum ar fi seria „Heartstopper” de Alice Oseman și „Billy’s Bravery” de Tom Percival.
Un sondaj realizat de Index on Censorship a arătat că 28 din 53 de bibliotecari intervievați din Marea Britanie au raportat că li s-a cerut să scoată cărți de pe rafturile bibliotecilor, multe dintre acestea fiind titluri LGBTQ+. În mai mult de jumătate dintre aceste cazuri, cărțile au fost scoase efectiv de pe rafturi. De asemenea, un studiu din 2023 realizat de Chartered Institute of Library and Information Professionals a constatat că o treime dintre bibliotecarii din Regatul Unit au fost rugați de membri ai publicului să cenzureze sau să scoată cărți, identificând teme legate de rasă și LGBTQ+ ca fiind cele mai vizate.
Hicks a subliniat că, deși există diferențe în modul în care se desfășoară provocările, „acest lucru nu ar trebui să înlăture impactul uriaș pe care îl au aceste atacuri”. Ea a menționat că bibliotecarii școlari din Regatul Unit se confruntă cu niveluri mari de stres și ostilitate în fața provocărilor de interzicere a cărților. Aceștia sunt foarte atenți la ceea ce se întâmplă în SUA, unde au fost adoptate măsuri de interzicere a cărților în mai multe state, și există un sentiment puternic de solidaritate cu bibliotecarii americani.
Coiffait-Gunn a adăugat că un motiv de îngrijorare în Regatul Unit este „lipsa de dovezi solide” cu privire la răspândirea cenzurii. Este greu de demonstrat ce se întâmplă și ce cărți nu sunt disponibile, deoarece guvernul nu numără câte biblioteci școlare sau bibliotecari există. Este vital ca bibliotecile să se simtă capabile să ofere acces la o gamă largă de perspective, pentru a facilita schimbul liber de idei.
