Inundații și furtuni afectează peste 413.000 de europeni în 2024
Furtunile și inundațiile devastatoare din Europa au afectat în 2024 un număr impresionant de 413.000 de persoane, conform unui raport recent. Aceste fenomene extreme au fost amplificate de poluarea cauzată de combustibilii fosili, determinând continentul să traverseze cel mai cald an înregistrat vreodată.
Imagini dramatice cu mașini îngropate în străzi inundate și poduri distruse au fost observate pe întreg continentul. Inundațiile au atins proporții alarmante, afectând 30% din rețeaua hidrografică europeană, dintre care 12% au fost clasificate ca inundații „grave”, conform raportului European State of the Climate.
Cele mai devastatoare exemple de inundații au avut loc în Europa Centrală în septembrie și în estul Spaniei în octombrie, evenimente care au condus la peste 250 din cele 335 de decese cauzate de inundații înregistrate în întreaga Europă în 2024.
Studiile anterioare au arătat că dezastrele naturale devin mai frecvente și mai intense din cauza schimbărilor climatice, care favorizează formarea norilor capabili să genereze precipitații abundente. Celeste Saulo, director general al Organizației Meteorologice Mondiale (OMM), a subliniat importanța adaptării societăților la o lume mai caldă, afirmând: „Facem progrese, dar trebuie să mergem mai departe și mai repede”.
Raportul, publicat de serviciul Copernicus al UE privind schimbările climatice, evidențiază că numărul de zile cu „stres termic puternic”, „foarte puternic” și „extrem” a fost al doilea cel mai mare înregistrat vreodată. În iulie 2024, sud-estul Europei a experimentat cel mai lung val de căldură înregistrat, care a afectat peste jumătate din regiune timp de 13 zile consecutive. Căldura extremă a contribuit la incendii de vegetație devastatoare, afectând 42.000 de persoane, în timp ce incendiile din Portugalia din septembrie au ars aproximativ 110.000 de hectare într-o săptămână.
Climatologul Friederike Otto a menționat că raportul ilustrează impactul sever pe care vremurile extreme îl au asupra populației europene, în contextul unei încălziri globale de 1,3 grade Celsius față de nivelurile preindustriale. „Suntem pe cale să experimentăm 3 grade Celsius până în 2100”, a adăugat ea, subliniind gravitatea situației.
Un alt aspect interesant evidențiat în raport este contrastul „neobișnuit” între vestul și estul Europei. Vestul a fost caracterizat prin vreme umedă și înnorată, în timp ce estul a fost cald și însorit. Debitele râurilor au fost peste medie în țările vestice și sub medie în cele estice. Râuri precum Tamisa din Regatul Unit și Loara din Franța au înregistrat cele mai mari debite din ultimii 33 de ani.
De asemenea, ghețarii din toate regiunile au suferit pierderi nete de gheață, iar cei din Scandinavia și Svalbard au înregistrat cele mai mari pierderi de masă de gheață vreodată. Temperaturi ridicate au fost observate și la nord de Cercul Arctic, iar Marea Mediterană a înregistrat cea mai mare temperatură a suprafeței mării.
Europa se încălzește de două ori mai repede decât media globală și, deși a redus poluarea mai rapid decât alte economii mari, UE își propune să atingă un nivel net zero de emisii de gaze cu efect de seră până în 2050. În cursul acestui an, se așteaptă să anunțe un obiectiv de reducere netă cu 90% pentru 2040.
Thomas Gelin, militant pentru climă, a subliniat că raportul demonstrează eșecul politicienilor de a responsabiliza companiile producătoare de combustibili fosili și de a opri extinderea activităților lor poluante, afirmând: „Singurele părți ale Europei care nu sunt secate au parte de inundații”.
