Majoritatea românilor susțin sporirea bugetului pentru apărare
Evenimentele politice internaționale, inclusiv potențiala retragere a trupelor americane din Europa și războiul din Ucraina, îi determină pe români să conștientizeze importanța unei armate eficiente, conform unui sondaj realizat de INSCOP. Sondajul intitulat „Atitudinea populaţiei cu privire la patriotismul economic şi vulnerabilităţile regimului democratic” arată că trei din patru români consideră că retragerea trupelor NATO din estul Europei ar afecta securitatea națională a României și că este necesară o creștere a cheltuielilor de apărare.
Remus Ştefureac, director la INSCOP Research, afirmă că „peste 75% dintre români sunt de acord cu creșterea cheltuielilor pentru Apărare în contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și a amenințărilor fără precedent la adresa securității”. De asemenea, 77% dintre respondenți consideră perspectiva retragerii trupelor NATO din Estul Europei ca un risc major pentru securitatea națională.
Creșterea cheltuielilor pentru apărare ale României
În contextul discuțiilor recente despre reducerea dependenței militare a Europei față de SUA și NATO, respondenții au fost întrebați dacă susțin o creștere a cheltuielilor pentru apărare, pentru a asigura suveranitatea României în fața unei posibile agresiuni militare. Conform sondajului, 76.2% dintre români susțin o asemenea creștere, în timp ce 21.1% se opun, iar 2.7% nu știu sau nu răspund.
Efectul retragerii trupelor NATO asupra securității României
Referitor la efectul retragerii trupelor NATO asupra securității României, 77.1% dintre români cred că aceasta ar afecta negativ securitatea națională, în timp ce 20.3% au o opinie contrară și 2.6% nu știu sau nu răspund.
Metodologie
Sondajul a fost realizat de INSCOP Research la comanda Confederației Patronale Concordia în perioada 13-17 martie 2025. Metoda de cercetare utilizată a fost ancheta sociologică prin intermediul chestionarului, cu date culese prin metoda CATI (interviuri telefonice). Volumul eșantionului a fost de 1000 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3.1%, la un grad de încredere de 95%.
