Generozitatea surprinzătoare: Studiul care dezvăluie că cei înstăriți oferă mai mult decât cei defavorizați
Lucrările lui Charles Dickens, în care copii în haine sărăcăcioase dau dovadă în mod obișnuit de mai multă caritate decât opresorii lor bine înzestrați, ar putea avea nevoie de o rescriere. În lumea reală, cei mai înstăriți sunt mai generoși decât cei săraci, potrivit unei ample analize, care a studiat datele a peste 2,3 milioane de persoane din 60 de societăți. Aceasta este concluzia unei analize cuprinzătoare a zeci de ani de dovezi psihologice, care încearcă să rezolve o problemă ce îi chinuie de mult pe sociologi și filosofi: cine este mai bun, bogatul sau săracul? Câștigătorul, cu o marjă semnificativă din punct de vedere statistic – deși foarte mică – este cel bogat. Cei cu buzunare mai adânci par puțin mai înclinați să doneze, să facă voluntariat sau să manifeste alte forme de solidaritate umană.
Cercetarea a pus față în față două teorii concurente. Una dintre ele, ipoteza „gestionării riscurilor”, susține că cei cu venituri mai mici sunt mai „prosociali” – mai prietenoși și mai altruiști – pentru că trebuie să se bazeze pe legăturile comune atunci când vremurile devin grele. Cealaltă ipoteză, teoria „resurselor”, oferă o perspectivă mai directă: cei bogați sunt mai generoși pur și simplu pentru că își pot permite să fie.
Cercetarea a combinat rezultatele a 471 de studii care au examinat comportamentul prosocial, inclusiv generozitatea cu timpul și banii și dorința oamenilor de a-i ajuta pe alții. Unele studii le-au cerut participanților să joace jocuri concepute pentru a testa altruismul; altele le-au cerut oamenilor să spună cât de mult au donat pentru cauze nobile sau au făcut voluntariat. Participanții au fost clasificați în categorii în funcție de venit, nivelul de educație și prestigiul perceput al ocupațiilor lor.
„Indiferent de modul în care am măsurat clasa socială, am constatat o asociere pozitivă de mici dimensiuni între o clasă socială mai înaltă și mai multă prosocialitate”, a declarat un profesor implicat în cercetare. Această legătură pare să fie mai puternică în viața reală decât în jocurile de laborator, unde sacrificiile de bani sau de efort ar fi contat mai puțin. Acest lucru a fost valabil pentru copii, adolescenți și adulți.
Rezultatele cercetării vin cu rezerve. În primul rând, corelația dintre clasa socială și prosocialitate a fost mai puternică pentru comportamentul real decât pentru intenția declarată. Aceasta sugerează că oamenii cu mijloace diferite nu diferă foarte mult în ceea ce privește dorința lor de a fi generoși, ci doar în ceea ce privește capacitatea lor de a dărui. În al doilea rând, cei bogați au donat mai mult în termeni absoluți, dar datele nu au putut arăta dacă aceștia au sacrificat o proporție mai mare din averea lor decât cei mai puțin înstăriți sau dacă generozitatea lor a fost îndreptată către cei defavorizați sau doar către semenii lor.
În al treilea rând, asocierea dintre clasă și bunătate în rândul celor bogați a fost mai puternică în circumstanțe în care alții îi puteau vedea ca fiind caritabili. Aceasta sugerează că clasele sociale superioare ar putea să se concentreze puțin mai mult pe câștigurile de reputație pe care le pot obține din forme publice de ajutorare și generozitate.
