Proiectul Jadar: Litiul din Serbia și riscul transformării în colonie minieră a Uniunii Europene
Un proiect sprijinit de Bruxelles pentru exploatarea rezervelor de litiu necesare pentru bateriile vehiculelor electrice alimentază instabilitatea politică la porțile Uniunii Europene. Uniunea Europeană a pus un pariu strategic pe rezervele de litiu ale Serbiei pentru a-și alimenta trecerea ambițioasă la vehiculele electrice. Estimările arată că zăcământul de litiu Jadar din Serbia conține suficiente cantități din acest metal pentru a alimenta 1 milion de vehicule electrice și pentru a satisface până la 25% din cererea Europei, ceea ce plasează cel mai mare zăcământ de litiu de pe continent în centrul eforturilor UE de a asigura aprovizionarea cu materiile prime esențiale necesare pentru tranziția de la combustibilii fosili.
Proiectul de exploatare a zăcământului, dezvoltat de gigantul mondial Rio Tinto, ar putea obține un sprijin crucial din partea Bruxelles-ului în temeiul Legii privind materiile prime critice (CRMA), care vizează reducerea dependenței blocului de China pentru resurse esențiale. Cu toate acestea, rezistența intensă la proiect din partea cetățenilor sârbi, îngrijorați de daunele aduse mediului și acuzându-și liderii politici de corupție, amenință să submineze sprijinul pentru aderarea la UE, care este de aproximativ 40%.
În cazul în care UE decide să sprijine Jadar, aceasta va arăta că blocul comunitar acordă prioritate intereselor sale economice în fața valorilor fundamentale, având „consecințe dramatice asupra Serbiei și regiunii”, a declarat Aleksandar Matković, cercetător din Belgrad. Protestele împotriva proiectului s-au intensificat, legându-se de un val mai larg de tulburări antiguvernamentale, iar acuzațiile că oponenții proiectului ar fi agenți ruși au escaladat tensiunile.
La 25 martie, comisarul pentru industrie Stéphane Séjourné a dezvăluit 47 de proiecte strategice sub CRMA, dar nu a inclus proiecte din afara UE, ceea ce a stârnit întrebări privind influența controverselor legate de mina de litiu Jadar. Comisia Europeană a subliniat că parteneriatul cu Serbia în domeniul materiilor prime nu schimbă abordarea UE față de procesul de aderare.
Președintele sârb Aleksandar Vučić s-a întâlnit cu liderii UE pentru a discuta despre regresul democratic al Serbiei, în contextul în care liderii europeni și-au exprimat nemulțumirea față de gestionarea protestelor. Vučić a acuzat protestatarii că sunt finanțați de Occident, un motiv comun în politica sârbească.
Despre mina Jadar, Rio Tinto a declarat că va utiliza metode de stocare a deșeurilor uscate, considerând că aceasta va reduce riscurile de mediu. Totuși, criticii, inclusiv organizațiile de mediu, susțin că extracția litiului ar putea contamina sursele de apă subterană și terenurile agricole vitale pentru comunitățile din valea Jadar.
În 2004, geologii de la Rio Tinto au descoperit un zăcământ de litiu de înaltă calitate în valea Jadar. Anunțul din 2021 privind începerea operațiunilor de exploatare a provocat proteste masive, determinând guvernul să suspende planurile. Cu toate acestea, în iulie 2024, Curtea Constituțională a Serbiei a permis reluarea proiectului, în contextul în care un parteneriat strategic între Serbia și UE a fost semnat pentru dezvoltarea lanțurilor valorice ale bateriilor.
Criticile la adresa proiectului Jadar sunt legate de percepția că UE prioritizează interesele industriale ale Germaniei, în detrimentul preocupărilor legate de mediu și a voinței cetățenilor. Aceasta a dus la neîncrederea populației, care crede că politicienii sârbi vor beneficia de pe urma exploatării litiului, în timp ce mediul și comunitățile locale vor suferi.
Proiectul Jadar este un test al capacității Uniunii Europene de a se elibera de dependența de China în ceea ce privește resursele necesare pentru industria vehiculelor electrice, în timp ce Serbia trebuie să navigheze între aspirațiile de aderare la UE și presiunea pentru exploatarea resurselor sale naturale. Viitorul Serbiei depinde de deciziile care vor fi luate în următoarele luni, pe fondul instabilității politice și al tensiunilor interne.
