Temeri legitime în rândul agențiilor de informații occidentale privind perspectivele colaborării cu SUA
Confruntați cu lipsa de vizibilitate în privința direcțiilor Washingtonului de la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, europenii se întreabă care este strategia de adoptat în materie de informații. Există o îngrijorare reală în cadrul serviciilor de informații occidentale cu privire la viitorul cooperării cu Statele Unite.
După ce Washingtonul și-a afirmat dorința de a accelera „întoarcerea” către Asia, iar Pentagonul a suspendat sprijinul de informații acordat Ucrainei timp de trei zile, între 5 și 8 martie, acest precedent a provocat un adevărat șoc, generând discuții fără precedent între aliați. Pe 17 aprilie, subiectul a fost printre prioritățile primei vizite la Washington a ministrului francez al Forțelor Armate, Sébastien Lecornu.
Un semnal simptomatic al acestei stări de spirit a avut loc pe 11 aprilie la Bruxelles, în cadrul reuniunii anuale a Serviciului Unic de Analiză a Informațiilor (SIAC), unde au fost prezenți cei mai importanți oficiali ai agențiilor europene. Această întâlnire a confirmat discuțiile din diverse grupuri de experți europeni, existând un consens conform căruia „ar fi mai bine dacă americanii ar rămâne la bord”, dar și o creștere a ideii că europenii trebuie să dezvolte capacități de „evaluare independentă”.
În acest context, toată lumea analizează cu atenție semnalele transmise de Washington de la revenirea lui Donald Trump. Pe 25 martie, a fost publicată Evaluarea anuală a amenințărilor din 2025 (Annual Threat Assessment), un raport care stabilește principalele linii directoare ale serviciilor de informații americane. Un aspect notabil este că, spre deosebire de anii anteriori, nici China, nici Rusia, nici Coreea de Nord nu au fost plasate în fruntea priorităților oficialilor americani, ci lupta împotriva traficului de droguri. Această schimbare a dus la conștientizarea riscurilor noului izolaționism american.
În mod similar, evaluarea riscurilor referitoare la Rusia a suferit o schimbare clară, reluând parțial argumentele Kremlinului privind riscurile unui război în Ucraina. Raportul descrie continuarea conflictului ca un vector al „riscurilor strategice pentru Statele Unite ale unei escaladări involuntare către un război de amploare, al potențialei utilizări a armelor nucleare”.
Avalanșa de numiri la conducerea serviciilor secrete americane este, de asemenea, atent examinată de serviciile europene. Confirmarea lui Tulsi Gabbard în funcția de șef al Serviciului Național de Informații, organismul care supraveghează toate serviciile de informații, a stârnit îngrijorări, având în vedere că aceasta a reiterat în repetate rânduri argumentele Kremlinului. Totuși, cooperarea a fost menținută, chiar și în cele mai sensibile domenii.
Pe de altă parte, europenii sunt preocupați de menținerea așa-numitei reguli a „serviciilor terțe”, care împiedică retransmiterea informațiilor colectate de agențiile străine fără acordul acestora. Această situație ar putea afecta reputația americanilor pe scena internațională.
În ciuda îngrijorărilor, americanii sunt descriși ca fiind încă foarte prezenți pe teren și nerăbdători să mențină cooperarea. Cu toate acestea, discuțiile se limitează la o densificare a operațiunilor de cooperare între țările cele mai „dispuse”. În acest context, europenii sunt în căutarea unor soluții pentru a dezvolta capacități independente în domeniul informațiilor, în timp ce Statele Unite nu par pregătite să renunțe la rolul lor dominant.
