Deficitul bugetar al României atinge 2,3% din PIB în primele trei luni ale anului
România se confruntă cu o situație alarmantă, deficitul bugetar a atins 2,3% din PIB (aproximativ 44 miliarde de lei) în primele trei luni ale anului, ceea ce ridică semne de întrebare asupra sănătății financiare a țării. Această valoare este mai mare decât deficitul de 2,06% din PIB înregistrat în aceleași luni ale anului precedent și se aliniază cu un deficit anual de 8,65% în 2024.
Analizând această situație, economistul Adrian Negrescu avertizează că, dacă cheltuielile vor continua să crească în acest ritm, România riscă să piardă „bruma de credibilitate” pe care o mai are în fața investitorilor. El subliniază că, în această situație extremă, singura „plasă de salvare” ar putea fi un acord cu Fondul Monetar Internațional (FMI), care ar putea oferi României între 30 și 40 de miliarde de euro la o dobândă mai mică decât cea de pe piețele financiare.
Negrescu mai afirmă că deficitul bugetar reprezintă cel mai mare deficit trimestrial din istoria recentă și că cheltuielile statului continuă să crească îngrijorător. Această tendință este confirmată de datele privind încasările din TVA, care sunt „mai mici decât cele de anul trecut”. Perspectivele unei crize economice devin astfel tot mai solide, iar Guvernul trebuie să acționeze rapid pentru a evita o retrogradare a ratingului suveran al României.
Guvernul român își propune o țintă de deficit de 7% din PIB în anul 2025, conform planului fiscal agreat cu Comisia Europeană. Totuși, datele actuale sugerează că atingerea acestei ținte devine din ce în ce mai dificilă. În plus, agențiile de rating au o perspectiva negativă asupra ratingului suveran al României, ceea ce ar putea duce la o scădere economică semnificativă și la o plecare a investitorilor din țară.
Ministerul Finanțelor a declarat că se angajează să se încadreze în deficitul de 7% din PIB în 2025 și că va continua această traiectorie în anii următori. Cu toate acestea, fără măsuri de corecție serioase, economia României riscă să intre în categoria „junk”, ceea ce ar avea efecte devastatoare asupra investițiilor și stabilității economice.
