Transformarea Germaniei: De la Calea Ferată și Automotive la Forțele Armate
Timp de trei generații, familia Liebig din Görlitz și-a câștigat existența construind vagoane de tren în fabrica deținută de Alstom. Recent, uzina veche de 176 de ani a fost preluată de o companie din domeniul apărării, ceea ce schimbă drastic activitatea acesteia. Alstom a decis să închidă uzina din cauza costurilor ridicate, mutând producția în țări cu salarii mai mici. Carsten Liebig, un fost angajat al fabricii, a declarat că este profund trist că, în ciuda dorinței sale de a construi trenuri, industria de apărare devine acum o realitate necesară.
În întreaga țară, germanii observă o prăbușire a activității în sectoare precum cel auto, chimic și de inginerie mecanică, iar închiderea acestor fabrici a dus la pierderea multor locuri de muncă. Producția în sectoarele industriale cu consum mare de energie a scăzut cu 20% din 2021, iar invazia Rusiei în Ucraina a agravat situația prin pierderea accesului la gaze naturale ieftine.
Reînarmarea Germaniei este percepută ca un licăr de speranță, având în vedere că aproape un sfert de milion de locuri de muncă din sectorul industrial au dispărut de la începutul pandemiei. Orașe precum Görlitz ar putea experimenta tranziții industriale similare, conform primarului Octavian Ursu.
Cheltuielile în domeniul apărării au crescut cu aproape 80% din 2020, atingând 90 de miliarde de euro anul trecut, conform estimărilor NATO. Companii precum Rheinmetall, Diehl Defence, Thyssenkrupp Marine Systems și MBDA au generat 16.500 de locuri de muncă noi și planifică angajarea a încă 12.000 de persoane până în 2026. Totuși, provocarea principală rămâne găsirea și instruirea angajaților potriviți.
Companiile din industria de apărare caută angajați din industrii aflate în declin, precum cea auto, oferind reinstruire pentru noile sarcini. Acționarii din industria de apărare au beneficiat de câștiguri semnificative, între 25% și 40%, datorită contractelor guvernamentale. Armin Papperger, directorul general al Rheinmetall, a menționat că banii contribuabililor germani pentru securitate trebuie să genereze locuri de muncă în țară.
În contextul închiderii unei fabrici Volkswagen din Osnabrück, Rheinmetall intenționează să o transforme într-o uzină de tancuri sau muniție, având comenzi în așteptare de 55 de miliarde de euro. Cu toate acestea, planurile marilor producători de arme nu vor compensa pierderile din industria auto, unde zeci de mii de angajați sunt afectați.
Atitudinea germanilor față de reînarmare și sprijinul militar pentru Ucraina variază. Sebastian Wippel, fost candidat al partidului AfD, a subliniat nevoia de tancuri dar a exprimat îngrijorări cu privire la destinația acestora. Premierul Saxoniei, Michael Kretschmer, a sprijinit transformarea fabricii din Görlitz, văzând-o ca pe o oportunitate pentru protejarea Europei și crearea de locuri de muncă.
În schimb, Axel Drescher de la sindicatul IG Metall a ridicat întrebări despre sustenabilitatea acestor locuri de muncă pe termen lung, sperând că războaiele se vor încheia curând. Carsten Liebig și-a exprimat o viziune mai pragmatică asupra schimbărilor, sperând că se vor păstra cât mai multe locuri de muncă pentru foștii săi colegi.
