Consecințele crizei politice din România asupra finanțării externe
Criza politică din România, generată de prăbușirea guvernului de coaliție, ar putea submina sursele de finanțare externă, conform estimărilor agenției S&P Global. Această situație a fost agravată de victoria candidatului de extremă dreaptă, George Simion, în primul tur al alegerilor prezidențiale, care a dus la demisia premierului de stânga, Marcel Ciolacu.
„Banca centrală a României a intervenit pentru a susține leul, pe fondul creșterii costurilor de împrumut”, a declarat S&P Global. Candidatul eurosceptic Simion a câștigat decisiv primul tur, provocând astfel o criză politică în a doua cea mai mare economie din Europa Centrală.
Unul dintre principalele riscuri pentru România, care se confruntă cu cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, depășind 9% din PIB, este modul în care va finanța aceste deficite până în 2026, pe fondul unui impas politic prelungit și al încetinirii creșterii economice. „Accesul guvernului la piața de euroobligațiuni a slăbit, ceea ce a dus la presiuni asupra cursului de schimb și asupra pieței interne de obligațiuni”, a adăugat S&P Global.
De asemenea, agenția a avertizat că elaborarea ineficientă a politicilor ar putea face ca fondurile UE, în special cele din cadrul Facilității pentru redresare și reziliență, să devină mai puțin disponibile. Economia României a crescut cu doar 0,8% anul trecut, cel mai lent ritm de la pandemia COVID-19, iar criza politică a crescut riscul de a împinge țara în recesiune.
Leul a ieșit din intervalele strânse în care s-a menținut în mare parte din ultimii trei ani, iar randamentul obligațiunilor pe 10 ani a crescut cu aproximativ 100 de puncte de bază de la începutul acestei săptămâni, atingând cel mai înalt nivel din noiembrie 2022.
Scenarii postelectorale pesimiste
Sondajele îl arată pe Simion, candidatul dreptei dure, ca fiind câștigător al turului al doilea din 18 mai. Indiferent de rezultatul scrutinului, S&P Global estimează că elaborarea politicilor în România va deveni mai fragmentată, mai puțin stabilă și mai puțin eficientă în următoarele luni.
Agenția a subliniat că aceste condiții ar putea conduce la o creștere economică mai slabă și la rezultate fiscale și externe mai dezavantajoase decât ipotezele deja pesimiste. Scenariile post-electorale includ un guvern minoritar instabil, care ar putea încerca să implementeze măsuri de consolidare fiscală, iar convocarea de alegeri parlamentare anticipate ar întârzia reducerile bugetare și ar pune presiune asupra eforturilor de refinanțare. Un al treilea scenariu prevede formarea unui guvern de uniune cu sprijin suficient pentru stabilizarea fiscală.
