Cereri și așteptări ale rușilor și ucrainenilor în cadrul discuțiilor de la Istanbul
Rușii și ucrainenii se vor întâlni joi la Istanbul pentru primele discuții bilaterale privind rezultatul războiului din primăvara anului 2022, când discuțiile inițiale după declanșarea invaziei Rusiei în Ucraina nu au reușit să ajungă la un acord. Pozițiile oficiale ale celor două părți înaintea acestei întâlniri, ale cărei detalii rămân neclare, sunt foarte diferite.
Poziția Rusiei
Vladimir Putin a menținut pretenții maximaliste încă de la începutul invaziei. El repetă că procesul de reglementare trebuie să abordeze „cauzele profunde” ale conflictului, în special dorința Ucrainei de a adera la NATO, pe care Moscova o consideră o amenințare existențială. De asemenea, Rusia revendică anexarea a patru regiuni din sudul și estul Ucrainei pe care le controlează parțial (Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie), precum și a peninsulei Crimeea, anexată în 2014. La sfârșitul lunii martie, ministrul de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că „recunoașterea internațională” a proprietății Moscovei asupra acestor teritorii este „imperativă” pentru soluționarea conflictului.
Justificările pentru ofensiva din februarie 2022 includ „protecția” vorbitorilor de limbă rusă din estul Ucrainei și „denazificarea” unei țări pe care o acuză că se află sub controlul puterilor occidentale ostile. Rusia cere, de asemenea, încetarea livrărilor de arme occidentale și marginalizarea grupurilor ultranaționaliste ucrainene. Putin a evocat ideea unei „administrații de tranziție” pentru Ucraina, sub egida ONU, implicând plecarea lui Volodimir Zelenski, pe care nu-l consideră legitim, afirmând că mandatul său de cinci ani a expirat în mai 2024.
Poziția Ucrainei
În Ucraina, problema concesiilor teritoriale divizează populația, care a suferit pierderi umane și distrugeri materiale semnificative din 2014. Zelenski a discutat despre posibile „schimburi” teritoriale cu Moscova, dar Ucrainei îi este imposibil să renunțe la Crimeea, conform Constituției. Zelenski solicită aliaților „garanții de securitate” pentru a descuraja Rusia să o invadeze din nou după un eventual acord de pace. Principala cerință a Kievului este aderarea la NATO, o opțiune respinsă de Moscova și de președintele american Donald Trump.
O altă opțiune discutată este crearea unui contingent militar occidental care să fie desfășurat în Ucraina, cu sprijinul NATO, în caz de pace, de asemenea respins ferm de Moscova. Ucraina, împreună cu administrația lui Donald Trump, a solicitat o încetare a focului „necondiționată” de 30 de zile ca o condiție prealabilă pentru discuții. La sfârșitul săptămânii trecute, aliații europeni și americani au dat Rusiei un ultimatum: să accepte un armistițiu în timpul negocierilor sau să se confrunte cu sancțiuni „masive” ca represalii.
Cu toate acestea, Vladimir Putin a respins fiecare cerere de încetare a focului din partea Kievului și a aliaților săi, argumentând că aceasta ar permite forțelor ucrainene să se reînarmeze. Răspunzând la presiunea din partea Europei și a Kievului, președintele rus a propus discuții directe între ruși și ucraineni la Istanbul, marcând prima dată din primăvara anului 2022 când se reia dialogul, după ce discuțiile inițiale din Belarus și Turcia nu au reușit să oprească ostilitățile.
