Debutul primului summit post-Brexit între Regatul Unit și Uniunea Europeană
Regatul Unit şi Uniunea Europeană organizează luni, la Londra, un summit fără precedent, la cinci ani după Brexit, menit să pună bazele unei relaţii mai strânse, în special în domeniul apărării. Premierul britanic Keir Starmer, care a promis să „reseteze” cooperarea cu UE la venirea sa la putere în iulie 2022, va purta discuții cu preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și cu preşedintele Consiliului European, Antonio Costa.
Acest summit reprezintă o ocazie pentru Starmer de a-şi concretiza dorinţa de apropiere de Bruxelles și de a întoarce pagina anilor de tensiuni dintre cele 27 de state membre şi guvernele conservatoare anterioare, legate de Brexit, care a avut loc pe 31 ianuarie 2020. De atunci, războiul declanşat de Rusia în Ucraina şi riscul dezangajării americane de pe continentul european au întărit dorinţa Londrei şi a Bruxelles-ului de a stabili legături mai strânse în materie de apărare.
Deşi atmosfera între cele două părţi s-a mai încălzit, discuţiile nu sunt uşoare, devenind tensionate, în special pe tema cotelor de pescuit şi a mobilităţii tinerilor. Forumul a fost evocat pentru prima dată în octombrie 2024, când Starmer s-a deplasat la Bruxelles pentru a da startul „resetării” sale. Principalul rezultat al acelei întâlniri a fost un acord de a organiza mai multe întâlniri, în special summituri „regulate” între Regatul Unit și UE, care să servească drept cadru pentru îmbunătățirea relațiilor transfrontaliere și pentru reformarea sau consolidarea acordului privind Brexitul.
Pactul de apărare
Keir Starmer şi Ursula von der Leyen s-au întâlnit vineri în Albania, în marja summitului Comunităţii Politice Europene (CPE), pentru a încerca să aplaneze divergenţele. Liderul britanic a promis un acord care „va fi bun pentru locurile de muncă, facturile şi frontierele” Regatului Unit. Contururile acestui acord rămân neclare, iar negocierile au continuat pe tot parcursul zilei de duminică.
Se aşteaptă ca liderii să anunţe un parteneriat în domeniul apărării şi securităţii, să semneze un document care să definească o viziune comună asupra principalelor probleme globale şi un altul care să enumere problemele asupra cărora intenţionează să facă progrese în lunile următoare. Pactul de apărare ar permite Regatului Unit să participe la reuniunile ministeriale ale UE şi să se alăture anumitor misiuni militare europene, pe lângă angajamentele comune deja puternice cu ţările UE care sunt membre ale NATO.
Pentru Londra, miza este, de asemenea, economică, oferind companiilor sale acces la viitorul program european în valoare de 150 de miliarde de euro destinat dezvoltării bazei industriale de apărare a UE. Participarea la acest program va necesita, însă, un alt acord într-o etapă ulterioară, precum şi o contribuţie financiară britanică.
Schimburi comerciale
În plus faţă de apărare, guvernul laburist, care încearcă să stimuleze comerţul penalizat de formalităţile birocratice create de Brexit, a lăsat să se înţeleagă că este deschis la o aliniere dinamică la standardele UE pentru produsele alimentare şi agricole. Totuşi, unele ţări din UE au pus pe masă şi alte cereri, cum ar fi reînnoirea accesului pescarilor europeni în apele britanice şi un program de mobilitate reciprocă pentru tinerii cu vârste cuprinse între 18 şi 30 de ani, care să studieze şi să lucreze în Regatul Unit şi în Uniunea Europeană.
Problema energiei este ușor diferită, având în vedere că acordul încheiat de Johnson expiră în iunie 2026. Niciuna dintre părți nu apreciază cu adevărat acordurile actuale, care sunt greoaie, ineficiente și acuzate că frânează investițiile în Marea Nordului și cresc prețurile pentru consumatori. Ambele părți doresc să le înlocuiască cu ceva mai bun, dar nu este clar dacă acest lucru va fi realizat la summitul de luni sau va fi inclus pe lista de priorități.
Acestea sunt chestiuni sensibile pentru partea britanică, mai ales cu cât partidul Reform UK, eurofob şi anti-imigraţie, condus de fostul campion al Brexitului Nigel Farage, a ajuns la putere. Keir Starmer doreşte să evite orice acţiune care ar creşte cifrele imigraţiei legale, pe care s-a angajat să le reducă.
