Noul lider al României și provocările viitoare
Noul președinte ales al României, Nicușor Dan, a depus luni jurământul, marcând sfârșitul provizoriu al celei mai grave crize politice care a afectat țara în ultimele decenii, după anularea alegerilor anterioare. Totuși, multiple provocări se profilează la orizont.
Nicușor Dan, un matematician în vârstă de 55 de ani și fost primar al capitalei București, a câștigat decisiv alegerile tensionate în turul al doilea, pe 18 mai, învingându-l pe adversarul său de extremă dreapta, George Simion, care a contestat ulterior rezultatele la instanța supremă, dar a fost respins săptămâna trecută. La ceremonia de învestire, în cadrul unei ședințe comune a Parlamentului, Dan a rostit jurământul constituțional.
Discursul președintelui
În discursul său de după ceremonie, Dan a promis că va aborda problemele economice ale României și că va fi un președinte „deschis la vocea societății”. Referindu-se la provocările economice, el a declarat că „pe scurt, statul român cheltuiește mai mult decât își poate permite”.
„Este în interesul național al României să transmită un mesaj de stabilitate piețelor financiare”, a spus el, subliniind importanța unui semnal de deschidere și previzibilitate în mediul investițional. „Statul român are nevoie de o schimbare fundamentală și vă invit să continuați să vă implicați cu toată forța socială de care ați dat dovadă, pentru a exercita o presiune pozitivă asupra instituțiilor statului român, astfel încât acestea să poată realiza reformele necesare”, a adăugat el.
Contextul electoral
Alegerile din luna mai au avut loc la câteva luni după anularea alegerilor anterioare, în care Călin Georgescu, un candidat de extremă dreapta, a câștigat primul tur. Alegerile au fost anulate în urma acuzațiilor de fraude electorale și de interferență rusă, acuzații negate de Moscova. Decizia fără precedent a Curții Constituționale a aruncat România, membră a NATO și a UE, într-o perioadă de turbulențe politice fără precedent.
Președintele are un mandat de cinci ani și puteri decizionale semnificative în domeniul securității naționale și al politicii externe. În alegerile prezidențiale repetate, Dan a candidat independent pe lista „România Curată”, reafirmând legăturile cu Occidentul, sprijinul continuu pentru Ucraina și reformele fiscale.
Provocările imediate
La începutul mandatului său, Dan se confruntă cu provocarea imediată de a numi un prim-ministru care să poată obține sprijinul necesar pentru a forma un guvern, o sarcină dificilă într-o țară în care respingerea clasei politice a dus la apariția unor figuri precum Georgescu și Simion.
Dan va trebui să facă față și unei serii de alte crize, precum deficitul bugetar mare, diviziunile sociale profunde scoase la iveală de ciclul electoral haotic și războiul care se prelungește la graniță. Cristian Andrei, consultant politic de la București, afirmă că formarea unui nou cabinet va fi „o încercare majoră” care va arăta dacă Dan este capabil să medieze între partidele politice fragmentate.
„Deși criza economică este urgentă, diviziunile politice și sociale sunt cele pe care noul președinte trebuie să le abordeze pe termen lung”, subliniază Andrei. Odată cu creșterea popularității populismului, o criză politică mai profundă a fost pusă în așteptare, iar una nouă se va forma înainte de viitoarele alegeri. „Succesul președinției sale va decide dacă vom putea evita o astfel de criză sau nu”, conchide analistul.
Ascensiunea politică a lui Nicușor Dan
Nicușor Dan a devenit cunoscut publicului larg ca activist civil prin Asociația Salvați Bucureștiul, având ca scop salvarea patrimoniului arhitectural și lupta împotriva proiectelor imobiliare ilegale. A câștigat sute de procese și s-a alăturat protestelor anticorupție din România la mijlocul anilor 2010. În 2016, a fondat partidul reformist Uniunea Salvarea României, pe care l-a părăsit ulterior. În 2020, a câștigat alegerile pentru funcția de primar al Bucureștiului și a fost ales pentru un al doilea mandat anul trecut. În calitate de primar, Dan s-a ocupat de proiecte cheie de infrastructură, precum modernizarea sistemelor de încălzire a locuințelor din București.
