Avertisment ANI privind decizia CCR despre declarațiile de avere
Agenția Națională de Integritate (ANI) a reacționat la decizia Curții Constituționale a României (CCR) care a declarat neconstituționale anumite articole din Legea nr. 176/2010 referitoare la declarațiile de avere și interese. CCR a hotărât că secretizarea acestor declarații și eliminarea obligativității includerii bunurilor deținute de soții și copiii demnitarilor și funcționarilor publici pot avea consecințe grave pentru angajamentele internaționale ale României.
ANI a transmis că măsura poate încălca angajamentele asumate de România în ultimii 20 de ani în lupta împotriva corupției și asigurarea integrității în funcția publică. De asemenea, agenția a avertizat că aceasta poate afecta procesul de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
Într-un comunicat de presă, ANI a menționat că decizia CCR anulează caracterul public al declarațiilor de avere și de interese, ceea ce poate conduce la eliminarea accesului public la aceste informații. În prezent, agenția are pe site peste 12 milioane de declarații publicate, iar decizia judecătorilor constituționali îngrijorează instituția în privința accesului cetățenilor la aceste documente.
Prevederi legale declarate neconstituționale
Printre prevederile legale din Legea nr. 176/2010 declarate neconstituționale se numără:
- Art. 3 alin. (2) – Declarațiile de avere se întocmesc pe propria răspundere și cuprind drepturile și obligațiile declarantului, ale soțului/soției, precum și ale copiilor aflați în întreținere.
- Art. 6 alin. (1) lit. d) – Persoanele responsabile cu implementarea prevederilor referitoare la declarațiile de avere au obligația să asigure afișarea și menținerea acestora pe pagina de internet a instituției.
- Art. 12 alin. (6) – Agenția asigură afișarea declarațiilor de avere și de interese pe pagina sa de internet, cu respectarea anonimizării anumitor date personale.
Impactul deciziei asupra angajamentelor internaționale
ANI a subliniat că decizia CCR poate duce la încălcarea obligațiilor ce decurg din Convenția ONU împotriva corupției (UNCAC), care obligă statele semnatare să implementeze măsuri pentru a asigura transparența în activitățile agenților publici. De asemenea, aceasta poate afecta progresele înregistrate de România în cadrul Foii de Parcurs pentru Aderarea la OCDE, care se concentrează pe consolidarea guvernanței publice și combaterea corupției.
ANI a menționat că, prin această decizie, progresele României în exercițiul de monitorizare GRECO (Grupul de State împotriva Corupției) pot fi compromise. Rapoartele GRECO au evidențiat sistemul solid de declarare a averilor și intereselor din România, considerat exemplar.
Argumentele ANI pentru publicarea declarațiilor
ANI a argumentat că publicarea declarațiilor de avere nu încalcă dreptul la viață privată, invocând decizii ale Curții Europene a Drepturilor Omului care susțin că transparența în ceea ce privește averile funcționarilor publici este esențială pentru asigurarea încrederii publicului în instituțiile statului.
De asemenea, agenția a adus în discuție decizii anterioare ale CCR care au stabilit că publicarea declarațiilor de avere și de interese este justificată pentru asigurarea integrității în funcțiile publice și prevenirea corupției instituționale.
Decizia CCR
Decizia CCR a fost adoptată în unanimitate în privința ascunderii averilor soților și copiilor, iar cu majoritate de voturi în ceea ce privește interzicerea publicării declarațiilor de avere. CCR a argumentat că o declarație de avere trebuie făcută în nume propriu, iar publicarea acestor declarații ar încălca dreptul la protecția vieții private, considerând că depunerea lor la organul competent este suficientă pentru atingerea scopului legal.
