Reflecții asupra Dialogului Shangri-La: Securitatea în Asia
Întâlnirea de securitate Dialogul Shangri-La din Singapore a evidențiat rivalitatea dintre SUA și China, dar retragerea relativă a Beijingului a scos în evidență o nouă diviziune: tensiunile dintre SUA și Europa cu privire la Asia. Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a avertizat că China reprezintă o amenințare „iminentă” și a subliniat necesitatea ca europenii să se concentreze asupra securității europene în timp ce își cresc bugetele militare. Hegseth a declarat: „Am prefera cu mult ca echilibrul covârșitor al investițiilor europene să fie pe acel continent, astfel încât, pe măsură ce colaborăm acolo, să putem folosi avantajul nostru comparativ ca națiune indo-pacifică pentru a ne susține partenerii aici.”
Absența omologului său chinez, Dong Jun, a fost notabilă, Beijingul trimițând o echipă de cercetători militari de nivel inferior la acest eveniment anual, care atrage oficiali de apărare de top, diplomați, spioni și comercianți de arme din întreaga lume.
Un alt aspect important al evenimentului a fost prezența delegațiilor militare din India și Pakistan, în contextul unor ciocniri intense între cele două țări nucleare, armistițiul fiind instituit pe 10 mai. Delegațiile au fost conduse de cel mai înalt ofițer militar din India și de președintele șefilor de stat major din Pakistan, iar aceștia s-au evitat reciproc în cadrul întâlnirilor.
În ceea ce privește angajarea în Asia, unele națiuni europene au indicat că nu vor fi influențate de solicitările administrației americane, dorind să rămână active atât în spațiul asiatic, cât și în cel european. Kaja Kallas, șefa diplomației europene, a afirmat: „Este un lucru bun că facem mai mult (în Europa), dar ceea ce vreau să subliniez este că securitatea Europei și securitatea Pacificului sunt foarte interconectate.” Kallas a subliniat că preocupările legate de China sunt strâns legate de cele legate de Rusia.
Președintele francez Emmanuel Macron a afirmat că Franța rămâne o putere indo-pacifică, subliniind prezența sa colonială în Noua Caledonie și Polinezia Franceză, precum și desfășurarea a peste 8.000 de soldați în regiune. Macron a declarat: „Nu suntem nici China, nici SUA, nu dorim să depindem de niciuna dintre ele”, subliniind dorința de a coopera cu ambele puteri pentru creștere și stabilitate.
Deși retorica este puternică, atașații militari regionali și analiștii sugerează că ambițiile europene în regiune ar putea fi greu de schimbat. Desfășurările militare sunt planificate pe termen lung, iar relațiile comerciale și de apărare se extind pe decenii. Vizita unui portavion britanic în Singapore face parte dintr-un program menționat inițial de fostul ministru de externe Boris Johnson în 2017, pentru a sublinia sprijinul Marii Britanii pentru libertatea de navigație în Marea Chinei de Sud.
În plus, legăturile britanice cu Australia au fost consolidate prin acordul AUKUS, care permite submarinelor britanice să viziteze Australia de Vest. Singapore menține, de asemenea, un personal de 200 de membri în Franța care operează avioanele sale de vânătoare, iar Marea Britanie are o tabără de instruire în Brunei.
Un raport al Institutului Internațional de Studii Strategice a evidențiat că cheltuielile pentru apărare în Asia au crescut cu 46% în decada până în 2024, atingând 629 de miliarde de dolari. Remarcile lui Hegseth au rezonat în rândul oficialilor finlandezi, care consideră că Moscova este o preocupare mai importantă decât Indo-Pacificul, având în vedere lungimea frontierei ruso-finlandeze. Ministrul finlandez al apărării, Antti Hakkanen, a spus: „Când apărarea Europei este într-o formă bună, atunci veți avea resurse pentru a face ceva mai mult.”
