Decizie istorică a administrației Trump: patru judecători ai Curții Penale Internaționale sub amenințarea sancțiunilor
Administrația președintelui Donald Trump a impus sancțiuni împotriva a patru judecători ai Curții Penale Internaționale (CPI), ca represalii fără precedent față de emiterea de către tribunalul pentru crime de război a unui mandat de arestare pe numele prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu și la o decizie anterioară de a deschide un caz privind presupuse crime de război comise de trupele americane în Afganistan. Judecătorii vizați de sancțiuni sunt Solomy Balungi Bossa din Uganda, Luz del Carmen Ibanez Carranza din Peru, Reine Adelaide Sophie Alapini Gansou din Benin și Beti Hohler din Slovenia.
Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că „în calitate de judecători ai CPI, aceste patru persoane s-au implicat activ în acțiunile ilegale și nefondate ale Curții Penale Internaționale, care vizează America sau aliatul nostru apropiat, Israel. CPI este politizată și pretinde în mod fals că are libertatea deplină de a investiga, acuza și urmări penal cetățeni ai Statelor Unite și ai aliaților noștri.”
CPI a condamnat această măsură, afirmând că reprezintă o tentativă de a submina independența unei instituții judiciare internaționale care oferă speranță și justiție pentru milioane de victime ale unor „atrocități de neimaginat”. Judecătoarele Bossa și Ibanez Carranza fac parte din completul de judecată al CPI din 2018 și au fost implicate în decizia din 2020 care a permis procurorului CPI să deschidă o investigație oficială privind presupuse crime de război comise de trupele americane în Afganistan.
Începând din 2021, Curtea a redus prioritatea investigației privind trupele americane din Afganistan și s-a concentrat pe presupusele crime comise de guvernul afgan și de forțele talibane. Judecătorii CPI au emis, de asemenea, mandate de arestare pe numele lui Netanyahu, al fostului ministru israelian al apărării Yoav Gallant și al liderului Hamas, Ibrahim Al-Masri, pentru presupuse crime de război și crime împotriva umanității comise în timpul conflictului din Gaza.
Acțiunea subliniază ostilitatea administrației Trump față de CPI. În timpul primei administrații Trump, în 2020, Washingtonul a impus sancțiuni împotriva fostei procuroare Fatou Bensouda și a unuia dintre principalii săi colaboratori din cauza activității Curții legate de Afganistan. Măsurile actuale au fost adoptate în urma unui vot din ianuarie în Camera Reprezentanților a SUA pentru sancționarea CPI, ca protest față de mandatul de arestare emis pe numele lui Netanyahu, evidențiind sprijinul puternic al republicanilor pentru guvernul israelian.
Sancțiunile au generat proteste din partea apărătorilor drepturilor omului. Liz Evenson, directoarea pentru justiție internațională a organizației Human Rights Watch, a declarat că aceste măsuri punitive reprezintă un „atac flagrant asupra statului de drept”. Sancțiunile afectează sever capacitatea persoanelor vizate de a efectua tranzacții financiare, deoarece băncile care au legături cu Statele Unite sunt așteptate să respecte aceste restricții. Totuși, Departamentul Trezoreriei a emis și licențe generale, inclusiv una care permite încheierea oricăror tranzacții existente implicând persoanele vizate, cu anumite condiții.
Noile sancțiuni vin într-un moment dificil pentru CPI, care deja se confruntă cu sancțiuni anterioare împotriva procurorului său șef, Karim Khan, care s-a retras temporar în urma unei investigații a Națiunilor Unite privind comportamentul său. CPI, înființată în 2002, are jurisdicție internațională pentru a urmări penal cazurile de genocid, crimele împotriva umanității și crimele de război în state membre sau dacă o situație este semnalată de Consiliul de Securitate al ONU. Statele Unite, China, Rusia și Israel nu sunt membri ai CPI.
