Sondaj INSCOP: Românii au încredere că Nicușor Dan va fi un președinte activ și diplomat în viața comunității
Peste jumătate dintre români se așteaptă ca Nicușor Dan să fie un președinte mai degrabă implicat în viața publică, conform unui sondaj de opinie realizat de INSCOP Research în perioada 26-30 mai. Aproximativ 60% dintre respondenți consideră că Nicușor Dan va fi un mediator, care va căuta consensul, evitând conflictele.
Astfel, 56,4% dintre români cred că președintele Nicușor Dan va fi activ în viața publică, în timp ce 36,7% se așteaptă să fie absent. 6,8% dintre participanți nu știu sau nu răspund la această întrebare. Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, a subliniat că românii își doresc un președinte implicat și consensual, în contrast cu precedentul președinte care a excelat în dimensiunea conflictuală și cel care a fost absent în al doilea mandat.
Așteptările privind implicarea lui Nicușor Dan în viața publică sunt mai puternice în rândul alegătorilor PSD (77%), PNL (91%) și USR (92%). În schimb, doar 16% dintre alegătorii AUR cred că Nicușor Dan va fi un președinte activ, în contrast cu 77% dintre votanții acestui partid care consideră că va fi absent.
Persoanele care se așteaptă ca Nicușor Dan să fie un președinte activ includ, în special, votanți ai PNL, USR și PSD, persoanele cu vârsta de peste 60 de ani, cei cu studii superioare și locuitorii din mediul urban. De cealaltă parte, votanții AUR, persoanele sub 45 de ani, cei cu educație primară, locuitorii din rural și utilizatorii de Tik-Tok au o părere contrară.
În ceea ce privește rolul de mediator, 61,7% dintre respondenți cred că Nicușor Dan va căuta consensul, în timp ce 28,3% consideră că va căuta conflictul. Ponderea non-răspunsurilor este de 9,9%. Această opinie este împărtășită de 85% dintre alegătorii PSD, 94% dintre alegătorii PNL și 97% dintre alegătorii USR, în contrast cu votanții AUR, dintre care doar 20% au aceeași părere.
Percepția asupra profilului președintelui Nicușor Dan, proaspăt ales, evidențiază polarizarea profundă a societății românești pe mai multe criterii, în special în funcție de simpatiile politice și nivelul de educație.
