Țările Baltice pun în aplicare un plan comun de evacuare în fața unei posibile agresiuni
În contextul amenințărilor din partea președintelui rus Vladimir Putin, țările baltice au semnat un acord prin care se angajează să dezvolte planuri comune de evacuare în masă, în cazul în care situația o va cere. Această inițiativă a fost anunțată vineri de miniștrii de interne din Lituania, Letonia și Estonia, care subliniază importanța procedurilor clare și a schimbului rapid de informații pentru a asigura o reacție promptă în caz de criză.
Ministrul lituanian de Interne, Vladislav Kondratovič, a declarat că este esențial ca grupurile vulnerabile să nu fie lăsate în urmă în timpul evacuărilor. Acordul prevede împărtășirea de date referitoare la capacitatea de evacuare, coridoarele de evacuare și situația principalelor puncte de trecere a frontierei, în contextul intensificării temerilor legate de securitatea din regiunea baltică.
„Procedurile clare sunt esențiale, la fel ca și schimbul rapid de informații. Acest lucru va asigura o desfășurare rapidă a măsurilor și va garanta că nu există panică înainte și în timpul unei crize”, a adăugat Kondratovič.
Exercițiul militar Zapad 2025
Acordul vine înaintea exercițiului militar comun Zapad 2025, planificat între Moscova și Minsk, care se va desfășura în Belarus în luna septembrie. Oficialii aliați își exprimă din ce în ce mai mult îngrijorarea cu privire la aceste manevre, considerându-le un posibil preludiu al unei agresiuni. Sviatlana Tsikhanouskaya, liderul opoziției din Belarus, a avertizat că exercițiile reprezintă o amenințare reală, făcând referire la faptul că Zapad 2021 a precedat invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia.
Coordonarea la nivel european
Acordul baltic este o continuare a unei declarații comune adoptate la sfârșitul lunii mai de miniștrii de interne și ai protecției civile din opt țări ale UE – Belgia, Estonia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Țările de Jos, Finlanda și Suedia. Aceștia au solicitat măsuri urgente pentru întărirea protecției civile, pregătirii și rezilienței, atât la nivel național, cât și la nivelul Uniunii Europene.
Declarația subliniază că securitatea națională nu se limitează la pregătirea militară, ci implică și pregătirea civilă. Capacitatea de a menține stabilitatea internă și de a răspunde la diverse crize, de la dezastre naturale la amenințări hibride, este vitală „pentru a ne proteja cetățenii și pentru a-i ajuta să se protejeze singuri, acum și în viitor”.
