Robert Fico propune neutralitatea Slovaciei în contextul NATO
Slovacia ar putea beneficia de pe urma unei politici de neutralitate, a declarat marți premierul slovac Robert Fico, abordând pentru prima dată posibilitatea ca țara sa să se retragă din NATO. Această discuție intervine înaintea unui summit în care liderii țărilor membre ale alianței sunt așteptați să convină asupra unei creșteri a cheltuielilor pentru înarmare, justificată de susținători prin descurajarea Rusiei.
„Dacă mă întrebați pe mine, vă spun că în aceste vremuri de înarmare fără sens, când companiile producătoare de armament își freacă mâinile de bucurie (…), neutralitatea ar fi foarte benefică pentru Slovacia,” a afirmat Fico într-o conferință de presă online. El a adăugat că „din nefericire, însă, decizia nu se află în mâinile mele.”
Această declarație a fost considerată de partidul liberal de opoziție Slovacia Progresistă „absurdă, iresponsabilă și periculoasă”, iar președintele Peter Pellegrini, aliat al lui Fico, a dezaprobat-o. Deși comentariile lui Fico nu au nicio implicație directă asupra apartenenței Slovaciei la NATO, ele se alătură altor declarații critice față de Occident.
Președintele Pellegrini a estimat că o eventuală neutralitate ar fi mai costisitoare pentru Slovacia decât rămânerea în NATO, chiar și în contextul creșterii bugetelor apărării propuse de secretarul general al NATO, Mark Rutte. Rutte a cerut liderilor statelor membre să accepte, la summitul din 24-25 iunie, o creștere a bugetelor alocate apărării la 3,5% din PIB, plus 1,5% din PIB pentru investiții în sectoare conexe, precum infrastructura. De asemenea, președintele american Donald Trump a solicitat ca țările NATO să-și crească bugetele militare la 5% din PIB, mult peste actualul angajament de 2% din PIB.
Pellegrini a subliniat că „a fi o țară neutră nu înseamnă că ești o țară prietenă cu toată lumea și că nimeni nu-ți poate face rău. Neutralitatea înseamnă că nu faci parte din unele mari instituții internaționale, dar trebuie să-ți garantezi singur totul. Iar atunci s-ar putea să nu ai nevoie de 3,5% din PIB cheltuiți pentru armament, ci probabil de 7, 8, 10% și să nu mai poți gestiona deloc acest lucru.”
În ceea ce privește creșterea bugetelor apărării, președintele slovac a estimat că aceasta ar trebui să fie realizată etapizat pe parcursul a zece ani.
