Estonia interzice comunităților religioase să colaboreze cu lideri sau organizații spirituale din state considerate inamice
Parlamentul eston a adoptat recent o dispoziție legală controversată care interzice organizațiilor religioase să mențină legături cu centre sau lideri spirituali din „țări ostile”. Această măsură este în principal orientată către Biserica Ortodoxă Rusă din Estonia, obligând-o să rupă legăturile cu Patriarhia Moscovei.
O variantă anterioară a acestei legi a fost adoptată în luna aprilie, dar președintele Estoniei, Alar Karis, a refuzat să o promulge, considerând că formulările erau prea generale și că ar putea amenința libertatea religioasă.
Biserica Ortodoxă Estonă, care este afiliată Patriarhiei Moscovei, are aproximativ 150.000 de membri în Estonia. Ultimul său lider spiritual, mitropolitul Evgheni Reșetnikov, a avut permisul de ședere revocat de autoritățile de la Tallinn, pe motiv că ar fi susținut invazia rusă în Ucraina.
Conform noii legi, un lider religios sau un organ religios poate fi considerat o „amenințare la adresa securității, ordinii constituționale sau publice a Estoniei” dacă promovează activități care afectează negativ țara sau sprijină un război ori un act terorist. De asemenea, legea stipulează că membrii organelor de conducere ale organizațiilor religioase din Estonia trebuie să fie rezidenți legali în țară.
Aceleași presiuni politice pentru ruperea legăturilor cu Patriarhia Moscovei au fost observate și în celelalte două state baltice foste sovietice, Lituania și Letonia, care mențin relații tensionate cu Rusia. În Letonia, unde 22% din populație este de confesiune ortodoxă, Biserica Ortodoxă a fost obligată prin lege în 2022 să devină autonomă față de Patriarhia Moscovei. În Lituania, unde doar 4% din populație se declară ortodoxă, Biserica Ortodoxă Lituaniană a rupt legăturile cu Moscova după excomunicarea liderilor săi.
