De la „artizan al armoniei” la susținător al atacurilor Israelului asupra Iranului
Donald Trump s-a prezentat mereu ca un „făuritor al păcii”, dar în ultimele luni a fost martor și poate chiar complice la o decizie care ar putea schimba echilibrul în Orientul Mijlociu: atacul aerian al Israelului asupra Iranului. În ciuda retoricii sale pașnice, Trump a permis ca ofensiva să se desfășoare, iar acum Statele Unite se află în pragul unei decizii majore.
În urmă cu aproximativ o lună, pe scena unui forum de investiții din Arabia Saudită, Trump a lansat un avertisment către Iran. „Nu vom permite niciodată ca America și aliații săi să fie amenințați de terorism sau de un atac nuclear”, le-a spus Trump celor prezenți, transmițând un mesaj conducerii de la Teheran. „Acum este momentul să aleagă. Acum. Nu avem mult timp de pierdut. Lucrurile se întâmplă într-un ritm foarte rapid.”
Ultimatumul din 13 mai a trecut aproape neobservat, dar, în culise, președintele știa deja că un atac asupra Iranului ar putea fi iminent. Până la jumătatea lunii mai, Pentagonul începuse să elaboreze planuri detaliate de urgență pentru a sprijini Israelul în cazul în care acesta și-ar duce la capăt ambiția de a ataca programul nuclear iranian. În același timp, SUA redirecționaseră mii de arme defensive din Ucraina către Orientul Mijlociu, pregătindu-se pentru un posibil conflict.
Informațiile despre decizia lui Trump de a sprijini campania aeriană a Israelului se bazează pe interviuri cu oficiali din administrație, diplomați străini și apropiați ai lui Trump. Procesul care a dus la această decizie a fost lung și secret, cu Trump prins între diplomație și sprijinul pentru acțiunea militară, fiind, în cele din urmă, convins parțial de un aliat ale cărui acțiuni nu le controla în totalitate.
Deși Trump s-a descris ca un făuritor de pace, mai mulți aliați politici apropiați îl împingeau să susțină un atac israelian asupra instalațiilor nucleare ale Iranului. Serviciile de informații americane indicau un atac unilateral israelian ca fiind posibil, chiar probabil. În zilele premergătoare atacului, Trump nu mai avea un „nu” clar, ceea ce a încurajat Israelul să acționeze.
„Trump a lăsat atacul să aibă loc”, afirmă Aaron David Miller, diplomat veteran. „S-a urcat pe tigru și acum îl călărește.”
Unul dintre primele semnale că Trump ar putea aproba un atac israelian a apărut în aprilie, când ministrul apărării din Arabia Saudită a transmis un mesaj dur președintelui iranian, avertizându-l să accepte oferta lui Trump de negociere pentru a evita un război cu Israelul. IDF (armata israeliană) și șeful Comandamentului Central al SUA discutau deja informații detaliate despre arsenalul iranian și măsurile necesare pentru apărarea trupelor americane și a Israelului.
Pe 9 iunie, Trump și Netanyahu au discutat la telefon. Deși Trump nu a aprobat explicit atacul, nici nu l-a blocat. Pe 11 iunie, Washingtonul a înțeles că atacul era iminent, iar a doua zi, Israelul a lansat atacul. Trump și membrii cabinetului au urmărit desfășurarea evenimentelor în direct din „camera JFK” a Casei Albe.
Atacul a reușit inițial, având ca rezultat uciderea mai multor consilieri ai liderului suprem Ali Khamenei și avarierea unor situri nucleare importante. Totuși, Trump s-a opus asasinării lui Khamenei, conform surselor americane.
În interiorul Partidului Republican, reacțiile au fost împărțite. Unii l-au acuzat pe Trump că a alimentat războiul, iar tabăra MAGA a fost divizată. Serviciile de informații consideră că atacurile au întârziat programul nuclear iranian cu doar câteva luni, iar un atac major asupra instalației Fordow ar fi necesar pentru un impact decisiv. Trump a declarat că ia în considerare un astfel de atac, dar intențiile sale rămân neclare după ce a anunțat că va lua o decizie în următoarele săptămâni.
