Spania contestă propunerea lui Trump de majorare a bugetului apărării la 5% din PIB
Premierul spaniol Pedro Sanchez a confirmat miercuri, la finalul summitului NATO de la Haga, că Spania nu va aloca apărării un buget mai mare de 2,1% din PIB, în ciuda acordului convenit de celelalte state membre de a crește acest buget la 5% din PIB într-un orizont de timp de zece ani, conform Reuters.
Președintele Donald Trump a criticat Spania pentru refuzul său de a accepta noile praguri de cheltuieli pentru apărare adoptate de NATO și a sugerat că țara ar putea fi penalizată prin impunerea unor tarife vamale de două ori mai mari din partea SUA. „Sunteți singura țară care nu plătește. Nu știu care este problema”, a declarat Trump la summitul NATO de la Haga, când a fost întrebat despre ezitarea Spaniei de a plăti 5% din PIB-ul său pentru apărare.
„Vom reuși. Vom negocia cu Spania un acord comercial. Îi vom face să plătească dublu. Și chiar vorbesc serios despre asta”, a adăugat Trump.
Spania va îndeplini noile ținte privind capabilitățile militare convenite la acest summit de statele NATO, dar consideră că actualul obiectiv de alocare a 2% din PIB pentru cheltuielile militare este „suficient, realist și compatibil cu statul social”, a declarat Pedro Sanchez la o conferință de presă. El a insistat că Spania nu va cheltui pentru apărare mai mult de 2,1% din PIB și că înțelegerea validată acum de șefii de stat și de guvern ai statelor membre ale NATO acceptă poziția Spaniei, iar această țară nu va trebui să-și crească cheltuielile militare la 5% din PIB.
Mai devreme în aceeași zi, secretarul american de stat Marco Rubio a descris Spania drept „o mare problemă” în urma refuzului de a se conforma obiectivului cerut de președintele american Donald Trump pentru creșterea cheltuielilor militare la 5% din PIB.
Statele membre ale NATO au confirmat în declarația finală a summitului un angajament de a aloca 5% din PIB pentru apărare, țintă care să fie atinsă până în anul 2035. Procentul de 5% din PIB va fi împărțit în 3,5% din PIB pentru cheltuieli strict militare și 1,5% din PIB pentru cheltuieli de securitate într-un sens mai larg, precum infrastructura critică, consolidarea industriei de apărare, apărarea cibernetică etc. Statele membre au mai promis în declarația finală să prezinte planuri anuale care să arate că sunt angajate pe o traiectorie credibilă și progresivă pentru atingerea acestui obiectiv de cheltuieli.
