Un conflict între Rusia și NATO ar putea aduce o pagubă globală de 1,5 trilioane de dolari
Costul direct al distrugerilor provocate de un război între Rusia și NATO, explozia prețurilor la energie și haosul de pe piețele financiare ar putea genera pierderi de 1,5 trilioane de dolari în economia globală în primul an al conflictului, conform unei analize Bloomberg Economics. O invazie a trupelor rusești ar putea începe cu un incident înscenat menit să justifice o operațiune militară sau cu un atac hibrid.
Rusia va ajunge să producă mai multe obuze, drone și rachete decât are nevoie pentru continuarea războiului din Ucraina, ceea ce înseamnă că își va putea umple stocurile în pregătirea unui conflict viitor cu NATO. Atacurile Statelor Unite și Israelului asupra Iranului, un aliat al Kremlinului, au zdruncinat și mai mult stabilitatea globală. Vladimir Putin pare acum, din propriile sale declarații, mult mai încrezător în acțiunile militare desfășurate în Ucraina.
În timp ce liderii europeni se întrebau dacă se pot baza pe sprijinul Statelor Unite, președintele american Donald Trump avea preocupări diferite, întrebându-se de ce Putin nu participă la discuțiile G7. Deși un război Rusia-NATO rămâne puțin probabil în acest moment, Moscova nu își dorește să poarte două războaie simultan, iar unii generali și oficiali ruși au menționat ambițiile imperialiste care nu se limitează doar la Ucraina.
Vulnerabilitățile și posibilele scântei ale conflictului
Un punct vulnerabil este calea ferată care leagă Moscova de Kaliningrad, care trece prin capitala Lituaniei, Vilnius. Aceasta ar putea fi exploatată de Putin pentru a justifica o invazie a țărilor baltice. Danemarca a avertizat că Rusia ar putea declanșa un război local împotriva unei țări vecine în următoarele șase luni, devenind o amenințare pentru una sau mai multe țări NATO în următorii doi ani. Cele mai vulnerabile țări ar fi Estonia, Letonia și Lituania.
În timp ce țările europene își pregătesc bugetele pentru apărare și își cresc ritmul de înarmare, Rusia și-a îmbunătățit deja baza militară din Kaliningrad și a construit noi instalații militare pe granița cu NATO. Un prim pas ar putea fi ca Rusia să inventeze un motiv pentru ca trenul Moscova-Kaliningrad să se oprească în Lituania, trimițând trupe sub pretextul protejării cetățenilor ruși rămași blocați în Lituania.
Posibile reacții și impactul economic
Rusia ar putea ataca Estonia și Letonia, sau să își folosească navele militare pentru a controla Marea Baltică. Chiar dacă trupele NATO nu s-ar implica direct, țările din jur ar reacționa prin atacarea forțelor invadatoare ruse. Economia statelor baltice s-ar contracta cu 43% în primul an de conflict, iar alte țări europene afectate ar include Finlanda, Suedia, Polonia și Germania.
La nivelul Uniunii Europene, PIB-ul ar scădea cu 1,2%, iar creșterea datoriei externe ar deveni mult mai pronunțată. Economia Rusiei ar pierde doar 1%, deoarece sancțiunile impuse anterior au izolat Rusia, iar cheltuielile mari pentru apărare creează iluzia unei economii sănătoase. În lipsa implicării imediate a Statelor Unite, conflictul ar putea escalada, cu Rusia atacând orașe europene.
Scenarii alternative și concluzie
Un alt scenariu posibil este un acord de pace între Rusia și Ucraina, care ar necesita implicarea Chinei pentru a încuraja negocierile. Acest lucru ar putea duce la o creștere economică de 0,5% în Europa și Rusia. Totuși, Europa ar avea rețineri în refacerea relațiilor cu Moscova, având în vedere eforturile de deconectare de Rusia în domeniul energiei.
Scenariile mai puțin probabile includ o cucerire a sudului Ucrainei de către Rusia sau o prăbușire a economiei ruse, care ar duce la detronarea lui Putin. Indiferent de scenariul care se va materializa, Europa va continua să se înarmeze și să mențină relații reci cu Rusia, ceea ce ar putea duce la un mediu instabil care ar putea degenera rapid într-un conflict serios.
