A trecut în neființă Clark Oloffson, unul dintre creatorii „Sindromului Stockholm”
Clark Oloffson, unul dintre cei doi infractori carismatici implicați în răpirea care a dus la nașterea termenului „sindrom Stockholm”, a murit la vârsta de 78 de ani, a anunțat familia sa. Oloffson a devenit cunoscut la nivel mondial în 1973, când a avut loc o răpire și un jaf bancar în capitala Suediei. Decesul său a fost cauzat de o boală îndelungată, conform informațiilor transmise publicației Dagens ETC.
În timpul asediului de șase zile, ostaticii lui Oloffson au început să dezvolte o empatie față de el și complicele său, justificând acțiunile acestora și devenind ostili față de poliția din afară. Incidentul a generat o teorie psihologică prin care victimele răpirilor dezvoltă afecțiune pentru răpitorii lor.
Asediul băncii a fost instigat de Jan-Erik Olsson, care a luat ostatici trei femei și un bărbat, cerând ca Oloffson, cu care se împrietenise anterior în închisoare, să fie adus la bancă. Autoritățile suedeze au acceptat cererea lui Olsson, iar Oloffson a intrat în bancă, care era înconjurată de forțele de ordine.
Ani mai târziu, în cadrul unui interviu cu ziarul Aftonbladet, Oloffson a susținut că i s-a cerut să acționeze ca agent intern pentru a-i proteja pe ostatici, în schimbul unei reduceri a pedepsei, acuzând oficialii că nu au respectat acordul. Oloffson a reușit să convingă una dintre ostatice, Kristin Enmark, să vorbească la telefon cu prim-ministrul suedez în numele tâlharilor, implorându-l să le permită să părăsească banca într-o mașină de evadare. Enmark a declarat: „Am încredere deplină în Clark… Nu ne-au făcut nimic. Dimpotrivă, au fost foarte drăguți… Credeți sau nu, dar ne-am simțit foarte bine aici.”
Asediul s-a încheiat după șase zile, când polițiștii au spart acoperișul și au folosit gaze lacrimogene pentru a-i imobiliza pe cei doi infractori. Inițial, ostaticii au refuzat să părăsească banca de teama că vor fi împușcați de poliție, iar ulterior au refuzat să depună mărturie împotriva lui Oloffson și Olsson.
De atunci, experții au dezbătut dacă sindromul Stockholm este o afecțiune psihiatrică reală sau un mecanism de apărare pentru a face față situațiilor traumatice.
