Rafael Grossi îi răspunde lui Donald Trump
Iranul are capacitatea de a relua îmbogățirea uraniului pentru o posibilă bombă în „câteva luni”, a declarat Rafael Grossi, șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA). Această afirmație contrazice declarațiile președintelui american Donald Trump, care a susținut că atacurile SUA au „distrus complet” instalațiile nucleare iraniene.
Grossi a precizat că loviturile SUA asupra a trei situri iraniene la sfârșitul săptămânii trecute au provocat pagube grave, dar nu totale. „Sincer vorbind, nu se poate afirma că totul a dispărut și că nu mai există nimic acolo”, a declarat șeful AIEA.
Israelul a atacat situri nucleare și militare din Iran pe 13 iunie, susținând că Iranul era aproape de a construi o armă nucleară. Ulterior, SUA s-au alăturat atacurilor, bombardând trei instalații nucleare ale Iranului: Fordo, Natanz și Isfahan. De atunci, amploarea reală a pagubelor a fost neclară.
Într-un interviu pentru CBS News, Grossi a afirmat că Teheranul ar putea avea „în câteva luni centrifuge în acțiune pentru a produce uraniu îmbogățit” și că Iranul deține în continuare „capacitățile industriale și tehnologice pentru a reîncepe acest proces”. O evaluare a serviciilor de informații ale Pentagonului a sugerat că atacurile SUA nu au făcut decât să întârzie programul nuclear al Iranului cu câteva luni.
Trump a reacționat vehement, afirmând că siturile nucleare ale Iranului au fost „complet distruse” și a acuzat mass-media că încearcă să diminueze impactul „uneia dintre cele mai de succes lovituri militare din istorie”. În prezent, Iranul și Israelul au convenit asupra unei încetări a focului.
Trump a menționat că ar lua în considerare bombardarea Iranului din nou dacă serviciile secrete ar descoperi că acesta ar putea îmbogăți uraniu la niveluri alarmante. Această declarație vine după ce liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a precizat că atacurile nu au avut niciun rezultat semnificativ, în timp ce ministrul de externe Abbas Araghchi a recunoscut că pagubele au fost „excesive și grave”.
Relația deja tensionată a Iranului cu AIEA a fost și mai afectată, când parlamentul iranian a decis să suspende cooperarea cu organismul de supraveghere atomică, acuzând AIEA că este de partea Israelului și a SUA. Cele două țări au atacat Iranul după ce AIEA a constatat luna trecută că Teheranul își încalcă obligațiile de neproliferare pentru prima dată în ultimele două decenii.
Iranul susține că programul său nuclear este pașnic și destinat exclusiv utilizării civile. În ciuda refuzului iranian de a colabora cu AIEA, Grossi a declarat că speră să poată negocia în continuare cu Teheranul. „Trebuie să mă așez la masă cu Iranul și să analizez acest lucru, pentru că, până la urmă, toată această chestiune, după loviturile militare, va trebui să aibă o soluție de lungă durată, care nu poate fi decât una diplomatică”, a spus el.
În temeiul acordului nuclear din 2015 cu puterile mondiale, Iranului nu i s-a permis să îmbogățească uraniu cu o puritate mai mare de 3,67%, nivel necesar pentru combustibilul centralelor nucleare comerciale, și nu i s-a permis să efectueze îmbogățire la uzina sa Fordo timp de 15 ani. Cu toate acestea, Trump a renunțat la acord în 2018, afirmând că acesta făcea prea puțin pentru a opri Iranul de la obținerea unei bombe nucleare, restabilind sancțiuni împotriva țării. În urma acestei decizii, Iranul a început să încalce restricțiile, reluând îmbogățirea la Fordo în 2021 și acumulând suficient uraniu îmbogățit cu 60% pentru a putea fabrica nouă bombe nucleare, conform AIEA.
