Ursula von der Leyen se confruntă cu o moțiune de cenzură propusă de eurodeputatul AUR Gheorghe Piperea
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va face față joi unui vot de neîncredere din partea Parlamentului European, fiind prima dată în mai bine de un deceniu când un șef al executivului european se confruntă cu o astfel de inițiativă. Deși procesul este în mare parte simbolic, o eventuală adoptare a moțiunii de cenzură, inițiată de europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea, ar putea duce la demisia întregii Comisii Europene.
Acest demers survine într-un prim an dificil al celui de-al doilea mandat al lui von der Leyen, care va participa luni la o dezbatere în fața parlamentarilor de la Strasbourg, urmată de votul din plen. Majoritatea grupurilor politice au semnalat deja că vor vota împotriva moțiunii de cenzură, dar aceasta subliniază nemulțumirea tot mai mare față de conducerea sa, generată de măsuri controversate și scandaluri recente.
Gheorghe Piperea a propus moțiunea de cenzură după ce a adunat suficiente semnături pentru a-și exprima indignarea față de mesajele secrete din 2021, schimbate între von der Leyen și Albert Bourla, directorul executiv al Pfizer, privind aprovizionarea cu vaccinuri în timpul pandemiei de coronavirus. Deși unii membri ai Partidului Popular European (PPE) și ai grupului de dreapta ECR au retras sprijinul pentru moțiune, Piperea a strâns totuși cele 72 de semnături necesare pentru a iniția votul de neîncredere.
Criticile la adresa lui von der Leyen s-au intensificat, în special din partea socialiștilor, liberalilor și verzilor, care o acuză de un stil de conducere autoritar, centralizat și opac. De asemenea, Piperea a subliniat că von der Leyen a redirecționat fondurile destinate combaterii sărăciei către un program de reînarmare și a acuzat-o că a ocolit Parlamentul European în procesul decizional.
În ciuda admirației exprimate pentru responsabilitatea politică a Marii Britanii, Piperea a declarat că România trebuie să reformeze UE din interior, descriindu-se ca un „militant pe baricade”. El a prevăzut că von der Leyen ar putea fi forțată să demisioneze până în octombrie, pe fondul nemulțumirilor din cadrul propriului său partid. De asemenea, a menționat că von der Leyen se confruntă cu o „majoritate toxică” care îi contestă planurile de reducere a emisiilor nete.
Dacă moțiunea de cenzură ar fi adoptată, ar declanșa demisia întregii Comisii și ar iniția procesul complex de numire a 27 de noi comisari europeni. Aceasta ar putea crea o perioadă de instabilitate, în contextul în care Uniunea Europeană se confruntă cu provocări externe, inclusiv un posibil război comercial cu SUA și agresiunea Rusiei în Ucraina.
Istoric, Jacques Santer, fostul președinte al Comisiei, a demisionat în 1999, înainte de un vot de neîncredere, în timp ce Jean-Claude Juncker a supraviețuit unei astfel de inițiative în 2014. Acum, viitorul lui von der Leyen este incert, iar votul de joi va fi un test crucial pentru conducerea sa în perioada următoare.
