Trei ani de conflict în Ucraina: Lideri europeni se reunesc la Kiev, fără prezența oficialilor americani de top pentru a condamna Rusia
Ucraina a găzduit luni lideri europeni pentru a marca trei ani de la războiul total început de Rusia împotriva sa. Oficialii americani de top au fost absenți de la acest eveniment, evidențiind virajul președintelui Donald Trump spre Moscova, de la revenirea sa la putere.
Kievul, încă afectat de declarațiile lui Trump, care l-a numit pe președintele Volodimir Zelenski „dictator” și l-a acuzat că a declanșat războiul, a anunțat că se află în etapele finale ale încheierii unui acord cu Washingtonul pentru a-i oferi acces la bogățiile sale minerale. Viceprim-ministrul Olha Stefanișîna a declarat pe X că „sperăm că atât liderii SUA, cât și Ucraina vor putea semna și aproba acest acord la Washington cât mai curând posibil, pentru a demonstra angajamentul nostru pentru deceniile următoare”.
Acordul este esențial pentru obținerea sprijinului SUA, dar oficialii s-au certat cu privire la formularea acestuia, după un schimb de replici între Trump și Zelenski. Acesta din urmă a refuzat să semneze un proiect anterior în care Washingtonul solicita 500 de miliarde de dolari în bogății naturale, argumentând că Kievul nu a primit un ajutor suficient din partea americană și că proiectul nu conținea garanțiile de securitate necesare.
În ciuda criticilor, oficialii americani au deschis discuții directe cu partea rusă în Arabia Saudită, excluzând Kievul și Europa, ceea ce reprezintă o schimbare semnificativă de politică în legătură cu războiul. Zelenski, care a sfătuit Europa să își creeze propria armată și a îndemnat Washingtonul să fie pragmatic, a găzduit lideri europeni și din afara continentului la un summit la Kiev, comemorând începutul conflictului din 2022.
„Acest an ar trebui să fie anul începerii unei păci reale, de durată. Putin nu ne va face cadou această pace și nici nu ne-o va da în schimbul a nimic. Trebuie să câștigăm pacea cu putere, înțelepciune și unitate – cu cooperarea noastră”, a declarat Zelenski.
Printre liderii prezenți la Kiev s-au numărat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele Consiliului European, Antonio Costa, și lideri din Canada, Danemarca, Islanda, Letonia, Lituania, Finlanda, Norvegia, Spania și Suedia. Alți lideri din Albania, Marea Britanie, Croația, Republica Cehă, Germania, Japonia, Moldova, Țările de Jos, Polonia, România, Elveția și Turcia au participat prin legături video.
Ursula von der Leyen a subliniat pe X că „în această luptă pentru supraviețuire, nu este în joc doar destinul Ucrainei. Este vorba de destinul Europei”. Liderii europeni au subliniat necesitatea de a intensifica sprijinul pentru Kiev și au abordat urgent nevoia de a crește cheltuielile pentru apărare. Prim-ministrul danez Mette Frederiksen a avertizat că „avem la dispoziție câteva luni pentru a lua toate deciziile necesare. În caz contrar, va fi prea târziu”.
Washingtonul a comunicat că nu va trimite trupe ca o garanție de securitate dorită de Kiev în cazul unui acord de pace, punând astfel povara pe umerii puterilor europene, care se confruntă cu dificultăți fără sprijinul SUA. Liderii prezenți la Kiev au omagiat soldații ucraineni uciși în război, stând în tăcere în fața unui memorial format din steaguri.
De la începutul invaziei rusești, mii de cetățeni ucraineni au murit, iar peste șase milioane trăiesc ca refugiați în străinătate. Pierderile militare sunt deosebit de severe, estimările variază, dar majoritatea surselor occidentale indică sute de mii de morți sau răniți de ambele părți.
Locuitorii Kievului se simt epuizați de nopțile nedormite din cauza sirenelor de raid aerian. Rusia a lansat recent 185 de drone împotriva Ucrainei, dar fără pagube semnificative. În același timp, Kievul a anunțat că a lovit rafinăria Riazan din Rusia, continuând campania de degradare a infrastructurii petroliere a inamicului său.
Trupele Kievului se confruntă cu un adversar numeric superior, iar viitorul asistenței militare americane devine incert. Pavlo Klimkin, fostul ministru de externe al Ucrainei, a declarat că Zelenski trebuie să mențină legăturile strategice cu Washingtonul, în timp ce își consolidează relațiile cu Europa și caută parteneriate cu țări precum China și India.
Klimkin consideră că relațiile cu Washingtonul nu au ajuns încă în punctul de criză, în ciuda izbucnirilor lui Trump, subliniind că „o tornadă nu este de durată, va trece, dar este foarte important să nu o alimentăm în niciun fel”.
