Provocările bugetare ale UE în era Putin-Trump-Xi: 1.200 de miliarde de euro pot salva Europa în următorii 7 ani?

Moderator
3 Min Citire
Sursa foto: The Entertainment Photo

Provocările bugetare ale UE în era Putin-Trump-Xi

Ursula von der Leyen a prezentat pe 16 iulie 2023 proiectul de buget al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034, cunoscut sub numele de cadrul financiar multianual (CFM). Această propunere, care va necesita negocieri intense între guvernele naționale, are ca scop să răspundă unor provocări economice și geopolitice fără precedent.

Contextul economic și politic

Propunerea de buget vine într-un moment critic pentru Europa, confruntată cu un război comercial cu SUA, agresiunea Rusiei, competiția crescută din partea Chinei, conflicte în Orientul Mijlociu, schimbări climatice, migrație internațională și ascensiunea extremei drepte. Mario Draghi, fost prim-ministru al Italiei, a fost solicitat să ofere soluții pentru revigorarea economiei europene, subliniind necesitatea unei acțiuni imediate pentru a evita compromisuri asupra bunăstării și mediului.

Dimensiunea bugetului UE

Bugetul actual al UE se ridică la aproximativ 1.200 de miliarde de euro, reprezentând doar 1% din PIB-ul total al Uniunii, comparativ cu 48% pentru Germania și 57% pentru Franța. Această cifră este considerată insuficientă de către analiști, inclusiv Draghi, care sugerează că bugetul ar trebui să crească semnificativ pentru a face față provocărilor actuale.

Propuneri de creștere bugetară

Discuțiile privind mărimea bugetului variază, unele țări propunând menținerea bugetului la actualul nivel, în timp ce altele sugerează dublarea acestuia. Economistul Jan Strasky a estimat că o creștere de 20-30% ar putea aduce îmbunătățiri semnificative. De asemenea, OCDE a recomandat reprioritizarea fondurilor existente pentru a sprijini apărarea și integrarea pieței energiei electrice.

Publicitate
Ad Image

Reformele bugetare necesare

Zsolt Darvas de la think tank-ul Bruegel a avansat ideea că bugetul ar trebui să ajungă la 2% din PIB pentru a susține tranziția climatică și a răspunde provocărilor economice. Unele țări, precum Franța, sunt de acord cu creșterea bugetului, în timp ce alte state, cum ar fi Germania și Țările de Jos, se opun.

Finanțarea bugetului UE

Discuțiile asupra surselor de finanțare pentru noul buget sunt deja în desfășurare, cu propuneri de noi „resurse proprii” pentru a reduce dependența de contribuțiile naționale. Comisarul pentru buget, Piotr Serafin, a promis un „pachet ambițios de resurse proprii”. Totuși, țările contribuabile nete, precum Suedia, se opun creșterii bugetului și preferă să se concentreze pe redefinirea priorităților în cadrul bugetului existent.

Provocările legate de statul de drept

O altă problemă majoră este legată de respectarea standardelor democratice. Suedia a propus ca statele care încalcă aceste standarde să nu primească fonduri, în concordanță cu obiectivele Comisiei. Totuși, obținerea unui acord unanim între cele 27 de țări este o provocare, iar reformele propuse ar putea întâmpina dificultăți în a fi implementate.

Concluzie

Amploarea și natura bugetului final al UE vor reflecta răspunsul colectiv al statelor membre la provocările actuale, iar negocierea acestuia va fi esențială pentru viitorul financiar al Europei.

Distribuie acest articol
Lasa un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *