Provocările căldurii extreme pentru economiile europene
Perioadele cu temperaturi neobișnuit de ridicate devin din ce în ce mai frecvente, având un impact semnificativ asupra economiilor din Europa. Conform unei analize, țări precum Cipru, Croația, Portugalia, Malta, Spania și România se confruntă cu cele mai mari pierderi economice prognozate din cauza căldurii extreme.
Statistici alarmante privind pierderile economice
Anul trecut a fost marcat ca fiind cel mai cald an înregistrat în istorie, atât în Europa, cât și la nivel global, cu temperaturi depășind recordurile anterioare, calculate din 1850 până în prezent. Europa se află în fața unei încălziri rapide, cu temperaturi crescând de două ori mai mult decât rata medie globală din anii ’80, conform unui raport privind starea climei în Europa.
Studiile arată că frecvența crescută a valurilor de căldură va genera pierderi economice tot mai mari. În perioada 2003, 2010, 2015 și 2018, daunele economice cauzate de căldură au variat între 0,3% și 0,5% din PIB-ul Europei. Aceste pierderi sunt semnificativ mai mari comparativ cu perioada 1981-2010, când pierderile anuale medii erau de aproximativ 0,2% din PIB.
Prognoze pentru viitor
Se estimează că pierderile economice cauzate de valurile de căldură vor crește de la o medie istorică de 0,21% din PIB (1981-2010) la 0,77% în perioada 2035-2045, 0,96% în 2045-2055 și vor depăși 1,14% până în anii ’60 ai secolului XXI. România, alături de alte țări menționate, ar putea înregistra pierderi de peste 2,5% din PIB până în 2055-2064.
Impactul asupra productivității muncii
Un raport OCDE din 2024 arată că temperaturile ridicate reduc productivitatea muncii. Studiul, bazat pe date de la peste 2,7 milioane de firme între 2000 și 2021, indică faptul că zece zile suplimentare de peste 35°C într-un an pot reduce productivitatea anuală cu 0,3%. Când temperatura depășește 40°C, impactul devine și mai sever, cu o scădere a productivității de 1,9%.
În perioada 2000-2021, Spania a înregistrat cea mai mare pierdere de productivitate, urmată de Franța și Ungaria. Simulările sugerează că, odată cu o creștere a temperaturii cu 2°C, productivitatea muncii ar putea diminua cu 0,8% în Spania și cu aproximativ 0,5% în Italia și Bulgaria.
Măsuri de adaptare și atenția țărilor europene
Unele țări europene au început deja să implementeze măsuri de adaptare, cum ar fi schimbarea programului de lucru în timpul verii și luarea de pauze pentru a evita stresul termic. Totuși, este necesară o extindere a acestor practici, mai ales în regiunile nordice, pe măsură ce valurile de căldură devin tot mai frecvente.
Experții subliniază necesitatea urgentă de a intensifica eforturile de atenuare a schimbărilor climatice și de a adopta măsuri de adaptare, inclusiv îmbunătățirea ventilației la locul de muncă și extinderea spațiilor verzi urbane.
Concluzie
Impactul căldurii extreme asupra economiilor europene, în special în România și alte țări vulnerabile, sugerează o necesitate urgentă de acțiune pentru a limita efectele negative ale schimbărilor climatice asupra productivității și PIB-ului.
