Guvernul Bolojan și Provocările Reformelor
Al doilea pachet de reforme anunțat de premierul Ilie Bolojan include măsuri importante precum digitalizarea ANAF, reducerea cheltuielilor în sectorul bugetar și reforma pensiilor speciale, un jalon esențial în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Executivul se confruntă cu presiuni să implementeze reforme dificile, în condițiile în care guvernarea anterioară, condusă de PSD, PNL și UDMR, nu a reușit să finalizeze aceste măsuri. Unele reforme au fost blocate în Parlament, iar infrastructura digitală din instituții prezintă erori și informații neclare.
Măsuri Anunțate
Pe 11 iulie, premierul Bolojan a detaliat principalele măsuri din acest pachet, care se va finaliza la sfârșitul lunii iulie și vizează administrația locală, companiile de stat, sistemul de pensii și sectorul sanitar. Printre măsurile anunțate se numără:
- Reducerea personalului din primării
- Limitarea sporurilor din spitale
- Impozit nou pentru vehicule poluante
- Reguli mai stricte pentru pensiile speciale
Guvernul își propune să asigure disciplină fiscală și să reducă risipa bugetară.
Problema Pensiilor Speciale
Pensiile speciale constituie un subiect sensibil pentru societate. România trebuie să elimine aceste pensii pentru a nu pierde 660.000 de euro din fonduri europene. În 2023, s-a încercat creșterea vârstei de pensionare pentru magistrați, dar Curtea Constituțională a respins această propunere, considerând că ar crea discriminare și ar afecta independența justiției. Propunerea a rămas blocată la Senat, iar o tentativă de supraimpozitare a pensiilor speciale a eșuat, legea fiind respinsă de CCR.
Reducerea Cheltuielilor Statului
Reducerea cheltuielilor bugetare este o altă provocare. În 2024, Guvernul Ciolacu a anunțat desființarea posturilor neocupate, cu excepții pentru angajații în concediu sau cei care se află în concurs pentru posturi. Anterior, au fost reduse 15 posturi de secretar de stat și cinci de secretari generali adjuncți din opt ministere.
Reforma ANAF
Reforma ANAF include introducerea sistemului e-Factura, care permite transmiterea și arhivarea digitală a facturilor. Deși platforma este funcțională, utilizatorii se confruntă cu probleme de acces, iar documentația este adesea neclară. Înființarea direcțiilor anti-fraudei județene, menite să controleze activitatea la nivel județean, a fost desființată de Executiv la sfârșitul lunii iunie.
Concluzie
Implementarea acestor reforme este esențială pentru stabilitatea financiară a României și pentru accesarea fondurilor europene, dar se confruntă cu numeroase obstacole legislative și administrative.
