Negocieri de pace între Azerbaidjan și Armenia
Pe 10 iulie, liderii Azerbaidjanului și Armeniei au purtat negocieri de pace la Abu Dhabi. Tensiunile între Moscova și Baku, împreună cu arestările unor figuri pro-ruse din Armenia, au generat un nou impuls pentru discuții. În timp ce Armenia își îmbunătățește relațiile cu Azerbaidjanul, influența Rusiei în Caucazul de Sud scade, în favoarea Statelor Unite, conform publicației rusofone The Insider.
Contextul conflictului
După războiul din Nagorno-Karabakh din 2020, Azerbaidjanul a adoptat o poziție pro-rusă, în timp ce Armenia s-a orientat spre Occident. Această divergență a influențat procesul de negociere, Armenia dorind discuții în Europa sau SUA, iar Azerbaidjanul preferând medierea rusească. Întâlnirile directe între președintele Aliev și premierul Pașinian au fost suspendate la sfârșitul anului 2023, în ciuda continuării schimburilor diplomatice.
Acordul de pace și provocările sale
La 13 martie 2025, Armenia și Azerbaidjanul au finalizat negocierile pentru un tratat de pace, dar au rămas neclarități privind data și locul semnării. Azerbaidjanul a cerut modificări constituționale din partea Armeniei, care ar necesita un referendum. Guvernul armean a indicat că astfel de modificări ar putea întârzia semnarea acordului cu 18-24 de luni, un termen favorabil Rusiei.
Rolul Turciei și SUA
Turcia, coordonată de SUA, a intensificat eforturile pentru finalizarea acordului de pace. Erdogan a încurajat semnarea rapidă a tratatului, avertizând că o schimbare de conducere în Armenia ar putea favoriza Rusia. Turcia a propus inițiative precum deschiderea Coridorului Zangezur, care ar lega Azerbaidjanul de exclava Nakhchivan prin sudul Armeniei.
Îngrijorările Rusiei
Kremlinul a reacționat la aceste evoluții prin numirea lui Serghei Kirijenko ca om de încredere pentru Armenia, subliniind îngrijorarea față de orientarea armeană spre Occident. Tensiunile interne din Armenia au crescut, culminând cu arestări de lideri ai opoziției pro-ruse. La 10 iulie, discuțiile directe dintre Aliev și Pașinian au avut loc fără participarea Rusiei, ceea ce sugerează o schimbare în dinamica regională.
Reacțiile Moscovei
În urma întâlnirii de la Abu Dhabi, oficialii ruși au salutat dialogul, dar au impus restricții la importurile de produse din Azerbaidjan și Armenia, demonstrând că Moscova continuă să exercite presiune asupra ambelor țări. Astfel, influența Rusiei în Caucazul de Sud pare să slăbească, în timp ce relațiile dintre Armenia, Azerbaidjan și Turcia se întăresc.
Concluzie
Negocierile de pace dintre Armenia și Azerbaidjan, facilitate de Turcia și SUA, sugerează o reconfigurare geostrategică în Caucazul de Sud, cu implicații semnificative pentru influența Rusiei în regiune.
