Curtea Penală Internațională acuză Ungaria pentru nearestați-l pe Netanyahu
Curtea Penală Internațională (CPI) a anunțat vineri că Ungaria nu a respectat obligațiile impuse de Statutul de la Roma, prin neexecutarea cererii de arestare a premierului israelian Benjamin Netanyahu. Aceasta a fost emisă în noiembrie anul trecut, în contextul acuzațiilor de crime de război legate de acțiunile din Fâșia Gaza.
Vizita lui Netanyahu în Ungaria
Netanyahu a efectuat o vizită oficială în Ungaria în aprilie, deși CPI solicitase autorităților ungare, pe 21 martie, să colaboreze pentru arestarea sa provizorie. CPI a informat că a încercat să inițieze consultări cu Ungaria, dar statul ungar nu a răspuns la aceste invitații.
Argumentele guvernului ungar
Guvernul de la Budapesta a justificat decizia de a nu-l aresta pe Netanyahu prin absența legislației interne care să permită acest lucru, invocând și „imunitatea de stat” a premierului israelian, conform legislației internaționale. Executivul ungar a mai susținut că mandatul de arestare al CPI nu poate fi considerat un act legal imparțial și obiectiv.
Reacția CPI
CPI a subliniat că lipsa legislației potrivite nu poate justifica nerespectarea obligațiilor internaționale, iar imunitatea nu se aplică în acest caz. Curtea a declarat că obligația de cooperare era clară și că eșecul de a aresta suspecții afectează grav capacitatea CPI de a-și îndeplini mandatul.
Retragerea Ungariei din Statutul de la Roma
Ungaria a anunțat luna trecută intenția de a se retrage din sistemul Statutului de la Roma, dar retragerea va deveni efectivă abia pe 2 iunie 2026. Până atunci, Ungaria trebuie să se conformeze Statutului.
Următorii pași
Adunarea Statelor Membre, sesizată de CPI, va decide asupra pașilor următori la adunarea anuală din decembrie.
Acest caz subliniază tensiunile existente între obligațiile internaționale ale statelor membre și politicile interne, având potențiale implicații asupra cooperării internaționale în domeniul justiției penale.
