Antidepresivele și demența: Un studiu controversat
Medicii prescriu frecvent antidepresive pentru a gestiona depresia, anxietatea și agitația în rândul pacienților cu demență. Recent, un studiu a sugerat că utilizarea acestor medicamente poate accelera declinul cognitiv al persoanelor cu demență, o concluzie contestată de anumiți experți.
Autorul principal al studiului, Sara Garcia Ptacek, profesor asistent în neuroștiințe la Institutul Karolinska din Suedia, a afirmat: „Am constatat că pacienții cu demență care au luat antidepresive au avut un declin cognitiv mai mare în timp.” Totuși, Ptacek a subliniat că pacienții și îngrijitorii nu ar trebui să reacționeze exagerat la aceste rezultate, având în vedere că studiul a fost observațional și necesită cercetări suplimentare.
Experți din afara studiului au subliniat că rezultatele trebuie interpretate cu prudență. Dr. Prasad Nishtala, lector la Universitatea Bath din Marea Britanie, a menționat că severitatea depresiei în rândul pacienților cu demență nu a fost complet luată în considerare, ceea ce ar putea distorsiona rezultatele. De asemenea, neurologul Dr. Richard Isaacson, director de cercetare la Institutul pentru Boli Neurodegenerative din Florida, a adăugat că medicii nu sunt susceptibili să-și schimbe practicile pe baza acestui studiu, dar a exprimat îngrijorarea că publicul ar putea interpreta greșit aceste constatări.
Rezultate confuze
Studiul, publicat în revista BMC Medicine, a analizat date medicale din 2007 până în 2018 pentru 4.271 de persoane cu demență din Registrul suedez pentru tulburări cognitive/demență. Participanții au fost pe antidepresive timp de cel puțin șase luni înainte de începerea studiului, iar inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (SSRI) au fost cele mai frecvente antidepresive prescrise.
Studiul sugerează că, cu cât demența este mai severă, cu atât este mai puternică asocierea între utilizarea antidepresivelor și declinul cognitiv. Totuși, o limitare majoră este că cercetătorii nu au evaluat severitatea stării pacienților care necesitau antidepresive, ceea ce ar putea influența rezultatele. Dr. Isaacson a subliniat că testele de declin cognitiv au arătat de fapt că pacienții care utilizau antidepresive au avut un declin cognitiv mai lent decât media pacienților cu demență.
Declinul cognitiv a fost evaluat prin Mini-Mental State Examination, un test standard pentru acuitatea mentală. De obicei, cogniția persoanelor cu demență scade cu unul până la trei puncte pe an, dar pacienții care foloseau antidepresive au avut o scădere de sub un punct pe an, ceea ce este mai lent decât rata tipică. Dr. Isaacson a concluzionat că, dacă cineva interpretează studiul ca demonstrând că antidepresivele grăbesc declinul cognitiv, aceasta este o interpretare eronată.
Dr. Emma Anderson, profesor asociat de epidemiologie la University College London, a afirmat că trebuie efectuate mai multe cercetări înainte ca o asociere între antidepresive și declinul cognitiv să fie confirmată, avertizând că afirmații bazate pe dovezi limitate pot dăuna înțelegerii publice a rolului antidepresivelor.
