Creșterea alarmantă a execuțiilor în Iran
ONU a solicitat luni Iranului să înceteze utilizarea pedepsei cu moartea, semnalând o „creștere îngrijorătoare a numărului de execuții”, cu un total de cel puțin 612 execuții efectuate de la începutul anului 2025. Volker Turk, Înaltul Comisar al ONU pentru drepturile omului, a subliniat că acest număr este mai mult decât dublul celor 297 de execuții raportate în aceeași perioadă din 2024.
Infracțiuni și motive pentru execuții
Conform afirmațiilor lui Turk, informațiile privind execuțiile subliniază gravitatea situației și necesitatea unui moratoriu imediat asupra pedepsei cu moartea în Iran. Peste 40% dintre persoanele executate în acest an au fost condamnate pentru infracțiuni legate de droguri, iar altele au fost judecate pe baza unor acuzații vagi, precum „vrăjmășie împotriva lui Dumnezeu” și „corupție pe Pământ”, acuzații adesea folosite pentru a reduce la tăcere disidenții.
Sistemul judiciar iranian și criticile internaționale
ONU a raportat că procedurile judiciare au loc adesea cu ușile închise și nu respectă standardele de proces echitabil. În răspunsul său, Iranul a declarat că sistemul său judiciar limitează utilizarea pedepsei cu moartea la „cele mai grave infracțiuni” și a subliniat că aceasta este prevăzută de legislația iraniană pentru anumite infracțiuni severe.
Represiunea și contextul geopolitic
Mai multe organizații neguvernamentale (ONG-uri) au raportat că autoritățile iraniene au arestat sute de persoane și au executat zeci în cadrul unei represiuni care a urmat conflictului de 12 zile cu Israelul. ONG-urile acuză republica islamică că folosește frica pentru a acoperi slăbiciunile expuse de acest conflict.
Poziția Iranului în lume
Iranul se plasează pe locul al doilea în lume în ceea ce privește numărul de execuții, după China, conform grupurilor pentru drepturile omului, inclusiv Amnesty International. Execuțiile din Iran au loc, în general, prin spânzurare, în zori.
Creșterea numărului de execuții în Iran ridică semne de întrebare cu privire la respectarea drepturilor omului și la stabilitatea socială a țării, având implicații profunde asupra relațiilor internaționale și asupra percepției globale a regimului iranian.
