Menținerea ratingului de țară și riscurile bugetare
Reconfirmarea ratingului de țară într-o categorie recomandată investițiilor este un semnal de încredere, dar nu elimină riscurile asociate dezechilibrelor bugetare și externe. Aceasta este opinia lui Cosmin Marinescu, viceguvernator al Băncii Naționale a României (BNR), care subliniază importanța consolidării eforturilor de ajustare prin implementare și reforme.
Contextul economic actual
România a evitat clasificarea ratingului de țară în categoria nerecomandată investițiilor, denumită „junk”, datorită măsurilor fiscal-bugetare recente. Marinescu avertizează că materializarea unui rating negativ ar fi avut un impact sever asupra dezvoltării economice a țării, care, pe lângă recuperarea finanțelor publice, are nevoie de o creștere economică sustenabilă.
Necesitatea ajustării bugetare
Viceguvernatorul BNR subliniază urgența consolidării finanțelor publice, având în vedere obiectivele prioritare, precum ieșirea din procedura de deficit excesiv și corectarea dezechilibrelor externe. România a înregistrat în 2024 un deficit bugetar de 9,3% din PIB, cel mai mare din Uniunea Europeană.
Ajustarea deficitului a început cu bugetul anului curent, prin măsuri precum înghețarea salariilor și pensiilor. Totuși, bugetul pentru 2025 a fost fragil, deficitul estimat crescând de la 7% la aproximativ 9% din PIB în primele luni de execuție bugetară.
Strategia bugetară și compararea cu Grecia
Marinescu consideră esențială filtrarea și prioritizarea măsurilor printr-o strategie bugetară multianuală, care să asigure predictibilitate. Deși România a evitat situația Greciei din 2009, cu un deficit de 15,4% din PIB, riscurile persistă, iar datoria guvernamentală se află la 55% din PIB.
De asemenea, datoria externă este de 58%, situație incomparabilă cu cea a Greciei. Sectorul bancar românesc este considerat rezilient, dar interconexiunea cu sectorul guvernamental se intensifică, iar expunerea băncilor pe datoria publică este semnificativă.
Nevoia de reforme structurale
Marinescu subliniază că ajustarea bugetară nu poate fi realizată exclusiv prin reducerea cheltuielilor, având în vedere că România se confruntă cu cele mai scăzute venituri fiscale din Uniunea Europeană. Reformele sistemului administrativ sunt necesare pentru a crește eficiența și capacitatea de gestionare a fondurilor publice.
Politici de susținere a creșterii economice
Viceguvernatorul BNR avertizează că măsurile de ajustare fiscală trebuie să fie contrabalansate prin politici care să susțină creșterea economică. Este esențial să se protejeze investițiile cheie, în special cele în infrastructură, și să se sprijine competitivitatea sectorului privat.
Provocările financiare viitoare
Marinescu notează că, în contextul stagnării economice și al rigidităților bugetare, datoria publică ar putea depăși 60% din PIB în viitorul apropiat. În ultimul timp, România se confruntă cu creșteri economice fragile, iar riscul de stagflație devine tot mai pertinent.
Acumulările de capital depind de implementarea fondurilor europene și de atragerea de investiții directe, iar în acest context trebuie continuate reformele pentru a asigura stabilitatea și încrederea investitorilor.
Concluzie
Menținerea ratingului de țară este un pas important, dar România trebuie să se concentreze pe consolidarea financiară și pe reformele necesare pentru a preveni o deteriorare economică și a asigura o creștere sustenabilă.
