Declinul sever al Marii Bariere de Corali
Anumite părți ale Marii Bariere de Corali au înregistrat cea mai mare scădere anuală a acoperirii cu corali din ultimii 40 de ani, conform unui raport recent al Institutului Australian de Științe Marine (AIMS). Această degradare a fost observată în ramurile nordice și sudice ale recifului australian, unde a avut loc cea mai extinsă albire a coralilor.
Cauzele declinului
Recifele au fost afectate recent de ciclone tropicale și de invazia stelelor de mare coroană de spini, care se hrănesc cu corali. Cu toate acestea, stresul termic cauzat de schimbările climatice este considerat cauza principală a acestui declin. Institutul AIMS avertizează că habitatul ar putea ajunge la un punct critic, unde coralii nu se vor mai putea recupera între evenimentele devastatoare, ceea ce ar conduce la un viitor „instabil” pentru recif.
Studiu și observații
AIMS a analizat starea de sănătate a 124 de recife de corali între august 2024 și mai 2025, continuând studii efectuate din 1986. Marea Barieră de Corali, adesea numită cea mai mare structură vie din lume, se întinde pe 2.300 km și adăpostește o biodiversitate remarcabilă. Evenimentele repetate de albire transformă zone vaste de corali, anterior plini de viață, în zone de alb.
Impactul schimbărilor climatice
Albirea coralilor are loc atunci când aceștia sunt supuși stresului, devenind albi din cauza temperaturii ridicate a apei. Coralii stresați pot muri dacă sunt expuși la temperaturi cu 1°C peste limita lor termică timp de două luni, iar cu 2°C mai cald pot supraviețui aproximativ o lună. Apele tropicale neobișnuit de calde au dus la o albire extinsă a coralilor din Marea Barieră de Corali în 2024 și în primele luni ale anului 2025, fiind al șaselea astfel de eveniment din 2016.
Consecințele și eforturile de recuperare
Reciful a suferit un stres termic fără precedent, provocând cea mai extinsă și severă albire înregistrată până în prezent. Recuperarea ar putea dura ani și depinde de reproducerea coralilor și de perturbări minime ale mediului. Cele mai afectate specii de corali au fost Acropora, care sunt sensibile la stresul termic și constituie hrana preferată a stelelor de mare coroană de spini. Programul guvernului australian de eradicare a acestor stele a avut un oarecare succes, ucigând peste 50.000 de stele prin injectarea de oțet.
Îngrijorările experților
Richard Leck de la WWF a subliniat că reciful este un ecosistem supus unui stres extrem, iar oamenii de știință sunt preocupați de viitorul acestuia, având în vedere că unele recife de corali din lume sunt deja irecuperabile. Marea Barieră de Corali, inclusă în patrimoniul mondial de peste 40 de ani, este considerată „în pericol” de către UNESCO din cauza încălzirii mărilor și a poluării.
Concluzie
Declinul sever al Marii Bariere de Corali evidențiază impactul devastator al schimbărilor climatice și necesitatea unor măsuri urgente pentru protejarea acestui ecosistem vital, care adăpostește o mare parte din biodiversitatea marină a planetei.
