Introducere
Bolojan își îndreaptă atenția spre economiile românilor de peste hotare, propunând măsuri fiscale menite să eficientizeze serviciile consulare și să acopere deficitul bugetar al României.
Taxele propuse
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a estimat că, în cazul în care noile taxe ar fi fost aplicate în 2024, încasările ar fi fost de aproape 40 de milioane de euro. Printre taxele propuse se numără:
- 55 de euro pentru eliberarea titlului de călătorie (cu excepția cazurilor de furt)
- 200 de euro pentru vizele de lungă ședere
- 20 de euro pe pagină pentru traduceri și 30 de euro pentru legalizarea acestora
Justificarea măsurilor
MAE justifică aceste măsuri prin nevoia de a eficientiza serviciile consulare și de a acoperi deficitul bugetar. Deși documentele esențiale, precum certificatele de naștere sau actele de identitate, vor rămâne gratuite, serviciile care implică tranzacții patrimoniale vor fi taxate, similar regimului aplicat în România.
Critici și consecințe
Criticii măsurii avertizează că aceasta ar putea îngreuna accesul românilor din diaspora la servicii esențiale și ar putea afecta relația acestora cu statul român. De asemenea, se ridică întrebări legate de echitatea fiscală și de impactul asupra comunităților românești din afara granițelor.
Dezbateri publice și implementare
Proiectul va fi supus dezbaterii publice, iar dacă va fi aprobat, noile taxe ar putea intra în vigoare începând cu 1 ianuarie 2026.
Concluzie
Impozitarea serviciilor consulare pentru românii din diaspora ar putea avea un impact semnificativ asupra accesului acestora la servicii esențiale și asupra relației lor cu statul român, generând controverse în rândul comunității.
