Respirația urbană: impactul poluării asupra sănătății comunității și responsabilităților locale
Anual, Bucureștiul depășește valorile limită admise pentru pulberi în suspensie (PM10 și PM2.5), oxizi de azot și alți poluanți. Măsurile concrete pentru protejarea sănătății populației sunt minime și adesea declarative.
Exemple de politici europene eficiente
Marile capitale europene, precum Paris și Madrid, au implementat politici publice ferme în lupta împotriva poluării. În Paris, zonele centrale au fost declarate zone cu emisii scăzute, restricționând accesul mașinilor poluante, extinzând și electrificând transportul public, și creând „păduri urbane” pentru îmbunătățirea calității aerului. Madrid a introdus planul Madrid 360, care include interdicții pentru motoarele diesel vechi, investiții în rețele de senzori pentru monitorizarea calității aerului și un sistem de alertă în timp real pentru populație. Aceste orașe tratează poluarea ca pe o criză de sănătate publică.
Provocările Bucureștiului
În București, stațiile de monitorizare a calității aerului oferă date care rareori reflectă realitatea de pe teren. Traficul intens, lipsa spațiilor verzi, șantierele neprotejate și arderile necontrolate contribuie la poluare. Deși Sectorul 3 a implementat măsuri locale, cum ar fi extinderea spațiilor verzi și plantarea a peste 10.000 de arbori pe sezon, nu există o strategie coerentă la nivelul Primăriei Capitalei pentru reducerea poluării sau protejarea locuitorilor vulnerabili.
Ce trebuie să facă Bucureștiul pentru un aer mai curat?
Pentru a îmbunătăți calitatea aerului din București, sunt necesare: implementarea unui sistem integrat de măsurare și alertă a calității aerului; declararea de zone cu emisii reduse în centrul și în zonele aglomerate; impunerea de standarde ecologice pentru transportul public și privat; extinderea perdelelor verzi; și investiții în infrastructură pentru a diminua blocajele în trafic.
Administrațiile care vor aborda problema poluării la nivelul real de gravitate vor câștiga legitimitate, în timp ce celelalte vor rămâne blocate într-un smog de neputință administrativă.
Concluzie
Poluarea aerului reprezintă o amenințare serioasă pentru sănătatea comunității din București, iar acțiunile eficiente sunt esențiale pentru protejarea populației și îmbunătățirea calității vieții urbane.
