Autonomia financiară a localităților românești
Datele oficiale ale Ministerului Dezvoltării pentru anul 2024 relevă o situație contrastantă în ceea ce privește independența financiară a localităților din România. Din cele 3.187 de unități administrativ-teritoriale (UAT), doar 901 reușesc să își acopere cel puțin jumătate din cheltuieli prin venituri proprii, ceea ce reprezintă 28,2% din total. Această statistică subliniază dependența majorității localităților de fonduri externe.
Localitățile cu performanțe financiare deosebite
În rândul UAT-urilor, există un număr restrâns care reușește să se susțină aproape complet din venituri proprii. Doar 200 de localități își acoperă peste 70% din buget din taxe și impozite locale. Printre acestea se numără:
- Caianu (Cluj) – 96,1% venituri proprii
- Ghimbav (Brașov) – 95,6% venituri proprii
- Otopeni (Ilfov) – 94,6% venituri proprii
- Jucu (Cluj) – 94,0% venituri proprii
- Vadu Izei (Maramureș) – 93,2% venituri proprii
- Cristian (Brașov) – 92,8% venituri proprii
Diferențe între municipiile mari
În marile orașe, nivelul de autonomie financiară este, în general, mai ridicat, însă există variații semnificative. De exemplu, în București, sectoarele au niveluri diferite de autonomie:
- Sectorul 1: 86,1% venituri proprii
- Sectorul 4: 66,2% venituri proprii
În alte mari orașe, cifrele sunt următoarele:
- Cluj-Napoca: 79,5% venituri proprii
- Brașov: 83,8% venituri proprii
- Timișoara: 65,1% venituri proprii
- Iași: 67,7% venituri proprii
Deși acestea depășesc media națională, orașele mari rămân dependente de resurse externe pentru a-și susține bugetele.
Localitățile cu autonomie scăzută
Pe de altă parte, există aproape 800 de UAT-uri care funcționează cu mai puțin de 30% venituri proprii, bazându-se în principal pe transferuri de la bugetul de stat. Exemplele de localități cu o autonomie extrem de redusă includ:
- Studina (Olt) – 5,2% venituri proprii
- Brăstavatu (Olt) – 4,7% venituri proprii
- Gostinari (Giurgiu) – 5,8% venituri proprii
- Milosești (Ialomița) – 8,9% venituri proprii
- Baia de Criș (Hunedoara) – 9,6% venituri proprii
- Osica de Jos (Olt) – 9,3% venituri proprii
- Aninoasa (Hunedoara) – 8,7% venituri proprii
Aceste localități provin în special din județe precum Vaslui, Teleorman, Olt, Mehedinți și Buzău, unde lipsa investițiilor și o bază economică redusă limitează dezvoltarea resurselor proprii.
Factorii determinanți ai independenței financiare
Specialiștii în administrație publică identifică mai mulți factori care influențează gradul de autonomie financiară al localităților:
- Dimensiunea economiei locale – activitățile industriale și comerciale generează venituri consistente din taxe.
- Eficiența colectării taxelor și impozitelor – administrațiile care optimizează organizarea pot maximiza baza de venituri.
- Structura demografică – orașele mari beneficiază de o bază fiscală mai extinsă, facilitând susținerea cheltuielilor interne.
- Dependența de resurse externe – comunitățile mici sau cu economii fragile depind în mare măsură de fonduri externe.
Concluzie
În concluzie, analiza autonomiei financiare a localităților din România subliniază disparitățile existente și evidențiază provocările cu care se confruntă comunitățile mai puțin dezvoltate, fiind necesare strategii de dezvoltare pentru a reduce dependența de fonduri externe.
