Strategia grupului „Vlad Țepeș”: Obiectivele unei conspirații pentru transformarea României în centrul atenției
Comandamentul „Vlad Țepeș”, din care fac parte cele șase persoane reținute de DIICOT sub acuzația de trădare, urmărea întoarcerea la un sistem de guvernare cu un partid unic, eliminarea „agenților diversioniști”, refacerea legăturilor cu Federația Rusă și China, precum și recuperarea teritoriilor din Ucraina. Gruparea propunea o structură de conducere formată din „consilii ale bătrânilor” și „comitete ale moșilor”. Pe 6 martie, DIICOT a anunțat reținerea a șase români care făceau parte din gruparea intitulată „Statul Major al Comandamentului Vlad Țepeș”. Procurorii susțin că gruparea dorea retragerea României din NATO, desființarea partidelor politice, instalarea unui nou Guvern, înlăturarea tuturor angajaților din instituțiile statului și adoptarea unei noi constituții, inclusiv schimbarea numelui țării, a drapelului și imnului.
În același timp, SRI a arătat că gruparea a fost ajutată de doi diplomați ruși, declarați indezirabili între timp – atașatul militar al Rusiei la București și adjunctul său. Aceștia acuzau NATO că „staționează pe teritoriul fostei Republici Socialiste România”. Comandamentul „Vlad Țepeș” a transmis mai multe notificări adresate instituțiilor din România. Într-una dintre acestea, gruparea cerea politicienilor să informeze poporul român despre „jaful național” petrecut de la lovitura de stat din 1989 și până în prezent, amenințând că, altfel, „poporul să nu mai aibă răbdare cu voi”.
Pe site-ul „Comandamentului Vlad Țepeș” se menționează că Revoluția din 1989 este considerată o „lovitură de stat”, acuzându-se că în Guvernele României „nu a existat nici un român”, ci „doar alogeni”. Gruparea a adresat notificări similare și NATO, susținând că Alianța staționează „pe teritoriul suveran, independent și indivizibil al fostei Republici Socialiste România”.
Ce propunea gruparea
Pe site-ul grupării există un apel al generalului în retragere Radu Theodoru, în vârstă de 101 ani, folosit drept imagine a grupării. În acest apel, gruparea formulează cerințe pentru politicieni, printre care: schimbarea imediată a sistemului actual, înlocuirea conducerii Băncii Naționale, formarea unui guvern de criză din specialiști, anularea legilor considerate anti-românești, proclamarea neutralității României, refacerea sistemului alianțelor tradiționale, abrogarea relațiilor subalterne cu Ucraina, reluarea relațiilor economice cu Rusia, China și Iran, recuperarea teritoriilor istorice din Ucraina, și antamarea negocierilor cu Federația Rusă pentru anularea pactului Ribbentrop-Molotov.
De asemenea, gruparea solicita eliminarea din spațiul politic a „eșecurilor compromise ale vechiului regim” și înființarea unui partid politic capabil să asigure o majoritate pentru realizarea unui program de țară.
Organizarea propusă pentru „Geția”
Pe site-ul grupării se menționează o nouă denumire pentru România, „Geția”, și o structură de organizare propusă care include 9 ministere (printre care Ministerele Dreptății, Omului și Gliei), un sfat al înțelepților alcătuit din 13 membri, un delegat pentru relațiile externe și un consiliu al bătrânilor, format din 130 de membri, alături de comitete locale alcătuite din 1.300 de moși. Gruparea explică faptul că „fiecare înțelept transmite la 10 bătrâni informații și primește informații de la cei 10 bătrâni din teritoriu”.
Activitatea pe rețelele de socializare
Gruparea a fost activă pe rețelele de socializare, având pagini dedicate pe diverse platforme. Pe site-ul grupării există trimiteri la grupuri de Whatsapp, o pagină de Youtube, un canal de Telegram și o pagină de TikTok, cu peste 600 de urmăritori pe Youtube și 500 de membri în grupul de Telegram. De asemenea, există un formular de „înscriere în oastea țării” și o pagină de donație pentru Revolut, asociată cu Adrian Robertin Dinu, care apare în clipuri video postate pe Youtube. DIICOT a precizat că membrii grupului infracțional organizat au recrutat adepți și au publicat materiale video adresate autorităților statului român și organizațiilor internaționale.
