Judecătorii contestă inițiativa lui Bolojan privind pensiile magistraților
Asociația Forumul Judecătorilor din România a înaintat un memoriu către Curtea Constituțională, solicitând respingerea legii care reglementează pensiile magistraților. Judecătorii afirmă că modificările propuse de Ilie Bolojan ar elimina de facto pensia de serviciu pentru magistrați, afectând astfel independența justiției și riscând o criză de personal în sistemul judiciar, deja afectat de deficit de personal în anumite regiuni ale țării.
Decizia Înaltei Curți
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis în unanimitate să sesizeze Curtea Constituțională cu privire la legea pensiilor magistraților. Aceasta este a doua contestație a Instanței Supreme, după ce un proiect similar al Guvernului a fost declarat neconstituțional din lipsă de aviz de la CSM. ÎCCJ consideră că Guvernul nu a justificat urgența adoptării legii, menționând că aceasta este neclară și imprevizibilă, iar magistrații sunt discriminați în comparație cu alte categorii de beneficiari de pensii speciale.
Declarații oficiale
Purtătorul de cuvânt al ÎCCJ, Victor Alistar, a declarat că proiectul de lege discriminează magistrații în raport cu alte categorii de pensionari și încalcă standardele internaționale stabilite de jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene și a Curții Europene a Drepturilor Omului. Alistar a subliniat că legea propusă „încalcă brutal independența justiției” și elimină efectiv pensia de serviciu pentru judecători.
Argumentele ÎCCJ
ÎCCJ susține că Guvernul nu a justificat urgența adoptării legii și că aceasta nu reprezintă o condiție a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Magistrații reclamă lipsa datelor privind impactul economic al reformei pensiilor și utilizarea unor termeni juridici inexistenți în legislația actuală. Schimbările radicale în regulile de pensionare sunt realizate fără o perioadă de tranziție adecvată.
Datele prezentate
- 45% dintre magistrați ar avea vârsta de pensionare crescută brusc la 65 de ani;
- 21% ar trece brusc la 60-64 de ani.
Magistrații ar fi dezavantajați în comparație cu alte categorii de pensionari, având un plafon maxim de 70% din venitul net, în timp ce alte categorii pot ajunge la 80% sau mai mult.
Asumarea răspunderii de către Guvern
Decizia ÎCCJ de a contesta al doilea proiect vine după ce premierul Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament. Prima variantă a legii a fost contestată la Curtea Constituțională, iar pe 20 octombrie aceasta a stabilit că legea nu respectă Constituția din cauza nerespectării termenului legal pentru avizul consultativ al CSM.
Diferențele față de primul proiect
Al doilea proiect de lege, pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea, are o singură modificare semnificativă față de cel anterior respins: perioada de tranziție a fost extinsă de la 10 la 15 ani.
Principalele prevederi ale legii contestate
- Vârsta standard de pensionare pentru magistrați va fi echivalentă cu cea din sistemul public de pensii, respectiv 65 de ani;
- Magistrații trebuie să aibă minimum 35 de ani vechime pentru a se pensiona;
- Pensiile vor fi plafonate la maximum 70% din venitul net înainte de pensionare;
- Magistrații se pot pensiona anticipat, dar cu penalizări anuale de 2% din pensie până la împlinirea vârstei standard;
- Creșterea vârstei de pensionare va fi eșalonată până în 2036.
În prezent, pensia de serviciu a magistraților reprezintă 80% din ultimul salariu brut, iar Guvernul a așteptat un aviz consultativ din partea CSM, care a fost negativ.
Aceste modificări legislative ridică semne de întrebare asupra independenței justiției și asupra capacității de funcționare a sistemului judiciar în România, generând temeri cu privire la viitorul magistraților și la calitatea actului de justiție.
