Analiza documentarului Recorder
Profesorul de drept Radu Chiriță a vizionat documentarul Recorder și, contrar așteptărilor, a început cu laude neașteptate. El a ironizat calitatea regizorală și tehnică a producției, afirmând că „Oliver Stone ar fi chiar invidios”, subliniind că filmul reușește să captiveze și să transmită emoție. Chiriță a recunoscut un „progres uriaș” față de investigațiile anterioare ale Recorder, evidențiind montajul grozav și imaginile bine alese.
Critica eticii jurnalistice
În ciuda realizării tehnice impecabile, Chiriță a exprimat un verdict tranșant: „Dacă l-ar fi prezentat ca film de ficțiune, era de Oscar. Dacă l-am prezentat ca jurnalism, e o mizerie.” El susține că filmul este, de fapt, propagandă deghizată, concepută pentru a provoca emoții reale unei mulțimi de oameni de bună credință.
Problemele de reprezentare
Chiriță a ridicat două obiecții majore la adresa eticii jurnalistice. Prima se referă la lipsa vocii „părții celeilalte”. Chiar dacă Savonea ar fi refuzat interviul, realizatorii ar fi putut găsi pe cineva care să prezinte o viziune contrară. A prezenta doar o singură parte a poveștii este definită de Chiriță ca „propagandă grețoasă”, comparând această abordare cu cea a maestrului Hermann Göring sau cu presa rusă.
Credibilitatea surselor
A doua obiecție se referă la credibilitatea surselor care susțin teza „confiscării” justiției. Chiriță a detaliat profilul martorilor-cheie, menționând că toți au avut experiențe profesionale neplăcute. El consideră că aceste voci, deși au dreptul să-și exprime supărarea, transmit o experiență subiectivă, iar includerea lor exclusivă subminează statutul de documentar.
Impactul asupra justiției
Chiriță a subliniat că filmul întărește ideea toxică că orice om acuzat este vinovat, iar dacă este achitat, a „scăpat” prin corupție. Această mentalitate este considerată un atac grav la independența justiției penale. El se teme că documentarul este parte a unui proiect mai amplu, observând o creștere a atacurilor la adresa achitărilor și o diabolizare a Elenei Savonea.
Concluzie
Profesorul Chiriță a încheiat pledoaria subliniind că, deși justiția are probleme care trebuie corectate, „confiscarea” justiției de către Savonea este o aberație. El a îndemnat judecătorii să reziste presiunilor și societatea să revină la dezbateri reale despre sistem, în loc să se bazeze pe propagandă emoțională.
