Descinderi pentru deconspirarea unei rețele de falsificatori
Procurorii din cadrul Secţiei de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie au efectuat, joi, 37 de percheziţii în cadrul unei investigaţii ce vizează dobândirea frauduloasă a cetăţeniei române. Grupul infracţional organizat, constituit în anul 2020, este format din 7 cetăţeni ucraineni, majoritatea cu rezidenţă în România, și beneficiază de sprijinul unor avocaţi din Baroul Bucureşti, precum și de notari şi translatori.
Activitatea grupului infracțional
În primele 11 luni ale acestui an, au fost depuse peste 900 de cereri de acordare a cetăţeniei române legate de activitatea acestui grup infracţional. De asemenea, a fost dezvoltată o reţea de falsificatori de certificate de cetăţenie, utilizate de majoritatea cetăţenilor ruşi, cu posibila colaborare a unor funcţionari publici.
Urmărirea penală
Procurorii au dispus continuarea urmăririi penale faţă de 8 membri ai grupului, dintre care 5 sunt avocaţi din Baroul Bucureşti, precum şi 14 funcţionari publici din cadrul Serviciului Stării Civile Sector 6, alături de alţi 107 suspecţi implicaţi în activităţile infracţionale.
Infracțiunile investigate
Percheziţiile au fost efectuate pentru a investiga constituirea unui grup infracţional organizat, falsificarea materialelor oficiale, fals intelectual, uz de fals, divulgarea de informaţii secrete de serviciu sau nepublice, şi acces ilegal la un sistem informatic. Ancheta se axează pe modul de redobândire sau acordare a cetăţeniei române pe baza unor înscrisuri oficiale falsificate.
Reglementările legale
Conform Legii 21/1991 privind cetăţenia română, persoanele care au fost cetăţeni români şi au pierdut cetăţenia din motive neimputabile lor, precum şi descendenţii acestora, pot redobândi cetăţenia română la cerere, cu respectarea unor condiţii legale.
Probele și suspiciunile
Investigaţiile au relevat că membrii grupului aveau acces la baze de date privind evidenţa populaţiei din Republica Moldova sau Ucraina, unde se presupune că se falsifică actele necesare dovedirii descendenţei din cetăţeni români. Au fost întâlnite situaţii în care, după refuzul înregistrării dosarelor din cauza lipsei documentelor, beneficiarii reveneau cu documentele lipsă, ce păreau a fi emise de autorităţi străine, generând suspiciuni privind existenţa unor centre de falsificare a înscrisurilor oficiale în Bucureşti.
Concluzie
Descinderile și investigațiile în această cauză subliniază gravitatea problemelor legate de falsificarea documentelor și de corupția din sistemul de acordare a cetățeniei române, având implicații serioase asupra securității naționale și a integrității instituțiilor publice.
